Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Intreprinzatorii particulari au preluat rolul de motor al economiei clujene

Autor: | | 0 Comentarii | 586 Vizualizari

Vedetele economiei clujene nu mai sunt de mult firmele de stat. O numeroasa clasa de intreprinzatori a acumulat capitalul derulat pana nu demult doar prin colosii industriali si ei reprezinta cu siguranta elita mediului de afaceri din Transilvania. Sunt oameni extrem de mobili, care au pornit afacerile pe baza cererii si ofertei, care si-au diversificat afacerile sau care n-au ezitat sa renunte la o activitate cand a devenit nerentabila si sa intre pe segmente de piata noi si necunoscute. Desi

Vedetele economiei clujene nu mai sunt de mult firmele de stat. O numeroasa clasa de intreprinzatori a acumulat capitalul derulat pana nu demult doar prin colosii industriali si ei reprezinta cu siguranta elita mediului de afaceri din Transilvania. Sunt oameni extrem de mobili, care au pornit afacerile pe baza cererii si ofertei, care si-au diversificat afacerile sau care n-au ezitat sa renunte la o activitate cand a devenit nerentabila si sa intre pe segmente de piata noi si necunoscute.

Desi a demarat privatizarea Napolact in 1994, Vasile Garboan, directorul general, detine doar aproximativ 2% din fosta societate de stat, dar nimeni nu va avea sa-i reproseze ceva, cand, peste doi ani, va renunta la functia executiva din cauza varstei. Sub conducerea lui Garboan, Napolact a devenit cea mai mare societate de prelucrare a laptelui din tara. Ovidiu Turcu este acum actionarul majoritar de la Dacia Service Cluj-Feleac SA, o societate care nu mai seamana

deloc cu unitatea de service auto de stat, IATSA, din care provine. El controleaza acum in mare parte piata de service sau de vanzari auto din Cluj.

Marcel Borody este un tanar intreprinzator care a vandut calculatoare de mana a doua in 1990, iar acum este unul din cei mai mari oameni de afaceri in domeniul IT din Romania.

Iar Radu Paslaru este un personaj pitoresc, care pare sa fi uitat de profesia sa de baza, inginer constructor, cufundat fiind, la batranete, in lecturarea intregii literaturi despre cafea, produsul care i-a adus bani, faima si functii onorifice.

Acestia nu sunt, desigur, singurii oameni de afaceri din Cluj care au reusit sa creasca veniturile firmelor lor in ultimii ani, unul dintre criteriile dupa care au fost selectati de catre Capital pentru acest supliment. Ei reflecta insa foarte fidel o trasatura caracteristica multor clujeni: increderea in initiativa privata.

Vasile Garboan, director general al Napolact SA

Sa faci doar ce ai de facut

N-ar fi tocmai exact sa spunem ca Vasile Garboan este un manager modern. Directorul general al Napolact SA nu are inca un telefon mobil, iar vestimentatia sa ii confera mai degraba o imagine de fermier de treaba, decat de conducator al unei companii de anvergura. Nici reprezentantii putinelor fonduri de investitii care au cumparat actiuni la Napolact nu au, in directorul general, cel mai deschis partener de discutie.

Ar fi insa o greseala sa-l judeci pe varstnicul director doar dupa asemenea aspecte. Cariera lui Vasile Garboan seamana in multe privinte cu cea a directorilor de firme de stat. in 1957, cand a terminat facultatea, s-a angajat la Napolact, in 1962 devine director tehnic, iar in 1990 preia functia de director general si presedinte al CA.

in 1994, organizeaza Asociatia Salariatilor cu care castiga licitatia pentru preluarea a 39% din actiunile societatii, beneficiind, conform legii, de facilitati semnificative. A fost printre putinele decizii luate de directorul Napolact care nu au de-a face cu procesul de productie (alta a fost aceea de a cumpara de pe RASDAQ, in nume propriu, un numar relativ mic de actiuni la Napolact).

Aproape intreaga sa energie a fost concentrata apoi spre activitatea pe care o cunostea cel mai bine: procesarea laptelui. in aceasta privinta, spune Garboan, n-au fost luate decizii deosebite, ci "doar ceea ce trebuia facut”. Ce inseamna asta? in 1994, Napolact a fost printre primele firme care si-au diversificat activitatea, cumparand o linie tehnologica suedeza pentru fabricarea inghetatei, printr-un credit furnizor de un milion de dolari.

A fost, de altfel, singura investitie pentru care Napolact a apelat la un credit, restul utilajelor cu care a fost modernizata fabrica sa de la Baciu, langa Cluj, fiind asigurat din resurse proprii. Fabrica de inghetata s-a dovedit o buna alegere. in 1997 si 1998, cand colectarile de lapte de la tarani au scazut considerabil pe intreg teritoriul tarii, Napolact a reusit sa-si creasca cifra de afaceri, fiindca fabrica de inghetata a lucrat mereu la capacitate maxima.

intr-adevar, Vasile Garboan n-a reusit sa-si mareasca productia de lapte si preparate din lapte, insa recesiunea din acest domeniu a afectat mai putin fabrica clujeana decat alte fabrici din tara. in fapt, cu cele 180 mii tone de lapte prelucrat in medie pe zi, Napolact a ajuns in 1998 primul producator din domeniul lactatelor, devansand pana de curand numarul unu, fabrica de industrializare a laptelui din Targu Mures.

Napolact a reusit sa ajunga aici datorita relatiilor exceptionale pe care le-a mentinut cu producatorii de lapte. Un miliard de lei a fost alocat de catre societate in acest an pentru pentru a incuraja dezvoltarea fermelor mari, cu peste 20 de vaci.

Regula este urmatoarea: fiecare fermier cu cel putin sapte vaci primeste de la societate un avans fara dobanda pentru inca sapte vaci, dar nu mai mult de zece vaci pentru un fermier. Cu aceasta miscare, Vasile Garboan a aratat ca se gindeste si la viitor.

Avand ferme mai mari drept clienti, costurile de productie vor fi reduse semnificativ, iar cantitatea de lapte va fi asigurata. "Fac ceea ce ar trebui sa faca Guvernul", spune Garboan.

Vasile Garboan se va retrage, probabil, fara a-si cumpara un telefon mobil si nici nu-si va imbunatati relatia cu investitorii financiari. Dar incepand cu anul 2001, cand ii va expira mandatul incredintat de AGA si pe care nu doreste sa-l prelungeasca, el va lasa in urma o societate daca nu moderna, cu siguranta foarte sanatoasa.     

Ovidiu Turcu, director general la Dacia Service SA

Masinile l-au invatat sa conduca

Lui Ovidiu Turcu ii plac lucrurile clare. Cum ar fi, de exemplu, cuvintele proprietarului CNN, Ted Turner: "Condu, executa sau date la o parte”. Directorul general si actionarul majoritar de la Dacia Service SA a inramat aceste cuvinte si le-a pus la vedere, asa incat oricine intra in biroul spatios din sediul firmei de pe Dealul Feleacului sa le aiba in fata.

in afacerile cu masini, un intreprinzator clujean n-are o viata tocmai usoara. Clujul este o piata suprasaturata, cu cel mai mare numar de masini pe cap de locuitor din Romania, iar pentru a vinde masini noi si a supravietui, o astfel de filozofie pare esentiala.

Totusi, inginerul Ovidiu Turcu, 49 de ani, a reusit mai mult decat sa supravietuiasca din 1993, momentul in care a preluat, impreuna cu alti angajati, fostul IATSA, o unitate de service, dealer pentru automobile Dacia. Unitatea, cu un numar initial de 40 de angajati, a fost privatizata partial prin majorare de capital, dupa care, in 1994, pachetul ramas la FPS a fost preluat in totalitate de catre management si angajati. Pachetul majoritar se afla, bineinteles in mainile directorului general.

Ovidiu Turcu a mutat insa o mare parte din activitatea firmei pe comertul cu automobile. in 1994, Dacia Service SA, prin intermediul unei alte firme la care este actionara, Suerom SRL, a reusit sa castige dreptul de reprezentanta pentru automobilele Renault. "Am luptat pentru aceasta reprezentanta. Compania franceza a verificat societatea in nenumarate randuri, pana a luat o decizie finala”. Vanzarile de automobile Dacia si Renault au reusit sa creasca cifra de afaceri a grupului de societati controlate de Ovidiu Turcu si sa sustina investitiile pentru activitatea de baza: service. in 1997, Dacia Service SA a preluat unitatea de stat IATSA 2 din Cluj, miscare care i-a adus lui Ovidiu Turcu controlul a aproximativ 60% din piata de service a Clujului. in 1998, cifra de afaceri a societatii Dacia Service SA a ajuns la 16 milioane dolari, fata de 5 milioane dolari, in 1994. Numarul de angajati a ajuns in acelasi an la 400.

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.