Interdicție pentru șoferi. Se aplică în toată România. Nu se schimbă legea: Nu e legalizată!

Decizia ICCJ privind șoferii depistați drogați la volan naște reacții. Criminologul Vlad Zaha a spus că această decizie „nu e o legalizare a condusului sub influență” și „nu aduce niciun fel de prag, cum e la alcool”.

Vlad Zaha explică decizia ICCJ privind drogurile la volan

Decizia recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) cu privire la drogurile la volan a generat o serie de controverse și interpretări. Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor și cercetător în Marea Britanie, a clarificat implicațiile acestei hotărâri într-un interviu acordat Digi24.

Vlad Zaha a subliniat că hotărârea ICCJ nu reprezintă o legalizare a condusului sub influența drogurilor. În schimb, decizia introduce o abordare mai riguroasă în interpretarea legislației.

ICCJ a stabilit că simpla prezență a unor reziduuri de substanțe psihoactive în organism nu este suficientă pentru a incrimina un șofer. Este necesar ca substanțele să fie prezente într-o concentrație care să afecteze efectiv capacitatea de a conduce.

„Această decizie nu aduce niciun fel de prag, cum e la alcool. Nu e o legalizare a condusului sub influență. Ce face această decizie este să constate următoarea realitate: dacă ai orice fel de reziduu, particulă microscopică infimă de substanță în corp, nu înseamnă automat că acea cantitate îți afectează abilitățile de a conduce. Fie că vorbim despre tratamente medicamentoase, consum mai vechi de substanțe, nu înseamnă că mergi la închisoare sau că trebuie să fii pedepsit penal”, a explicat Zaha la Digi24.

Expertiza medico-legală devine crucială

Potrivit criminologului, instanțele vor fi obligate să țină cont de expertize medico-legale pentru a stabili dacă un șofer se afla sub influența substanțelor psihoactive.

Expertizele se bazează pe analize de sânge care determină concentrația de substanță la momentul testării și fac calcule tehnice pentru a estima efectele substanței asupra capacității de a conduce.

„Dacă în analiza de sânge îți iese o anumită concentrație, se face o inginerie inversă să ajungem la concluzia dacă concentrația pe care o aveai când erai oprit era de natură să îți afecteze capacitatea de a conduce sau nu”, a explicat Zaha, menționând că, în prezent, nu există o procedură unitară la nivel național în institutele de medicină legală pentru astfel de analize.

O schimbare de paradigmă în interpretarea legislativă

Decizia ICCJ marchează o schimbare semnificativă față de o hotărâre similară din urmă cu trei ani, când simpla detectare a unei urme de substanță în organism era suficientă pentru incriminare. Hotărârea actuală stabilește un standard mai strict, conform căruia doar concentrațiile care pot afecta capacitatea de a conduce pot duce la sancțiuni penale.

Această interpretare este aliniată cu principiile de drept penal care urmăresc să incrimineze doar comportamentele care prezintă un pericol real pentru siguranța publică.

Codul penal prevede pedepse de la 1 la 5 ani de închisoare pentru conducerea sub influența substanțelor psihoactive. În plus, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență care prevede suspendarea automată a permisului pentru șoferii testați pozitiv la droguri sau alcool, până la clarificarea situației prin analize de laborator. Dacă rezultatele nu sunt comunicate în termen de 72 de ore, permisul este restituit.

Această decizie ICCJ, publicată în Monitorul Oficial, creează un precedent obligatoriu pentru toate cazurile similare din România. Astfel, orice inculpare a unui șofer va necesita dovezi clare că substanțele psihoactive au afectat capacitatea de a conduce.