AI accelerează poluarea. Emisiile tech au crescut cu 150% în trei ani, avertizează un raport ONU
Emisiile indirecte de carbon generate de patru dintre cele mai influente companii tehnologice din lume – Amazon, Microsoft, Alphabet și Meta – au crescut, în medie, cu 150% între 2020 și 2023, potrivit unui raport recent al Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT), agenția Națiunilor Unite specializată în tehnologiile digitale. Datele prezentate reflectă impactul direct al dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale asupra infrastructurii energetice globale.
Potrivit agenției, această creștere accentuată a emisiilor este cauzată de cererea tot mai mare de electricitate pentru alimentarea centrelor de date, componente esențiale ale ecosistemului AI.
„Inteligenţa artificială stimulează emisiile indirecte la nivel global, din cauza volumului uriaş de energie necesar pentru alimentarea centrelor de date”, precizează raportul UIT.
Amazon și Microsoft sunt în fruntea topului celor mai mari creșteri
Dintre cele patru companii analizate, Amazon a raportat cea mai mare creștere a emisiilor operaționale în perioada 2020–2023, cu un salt spectaculos de 182%. Urmează Microsoft, cu o creștere de 155%, Meta – compania-mamă a Facebook și WhatsApp – cu 145%, și Alphabet (deținătoarea Google) cu 138%.
Aceste cifre vin în contextul unei dezvoltări exponențiale a infrastructurii de procesare necesare AI, alimentată de investiții masive și de cererea tot mai mare pentru servicii bazate pe învățare automată și modele lingvistice de mari dimensiuni (LLM).
Ce înseamnă emisiile indirecte și de ce contează
Emisiile analizate de UIT nu sunt cele directe, generate prin combustibili sau procese interne, ci cele „indirecte”, rezultate din achiziția de electricitate, abur, încălzire și răcire necesare funcționării. Cu alte cuvinte, este vorba despre amprenta energetică a infrastructurii externe pe care aceste companii o utilizează, în special în cadrul centrelor de date.
Raportul avertizează că dacă trendul investițional în AI continuă în același ritm, emisiile anuale ale celor mai mari sisteme AI ar putea atinge 102,6 milioane de tone echivalent CO₂ – un nivel comparabil cu emisiile anuale ale unei țări de dimensiuni medii.
Presiune pe rețelele energetice
Pe lângă aspectele legate de poluare, dezvoltarea AI pune o presiune tot mai mare pe infrastructura energetică globală.
„Creşterea rapidă a inteligenţei artificiale determină o majorare accentuată a cererii globale de electricitate, consumul centrelor de date crescând de patru ori mai repede decât creşterea generală a consumului de electricitate”, subliniază UIT.
Această dinamică ridică întrebări serioase privind sustenabilitatea industriei tech, mai ales în contextul în care tranziția către surse de energie regenerabilă nu ține pasul cu creșterea cererii.
Răspunsuri limitate din partea companiilor vizate
Contactate de Reuters pentru reacții, Meta a făcut trimitere la raportul său de sustenabilitate, unde evidențiază eforturile depuse pentru diminuarea emisiilor, precum și a consumului de energie și apă în centrele sale de date. În schimb, celelalte companii vizate nu au oferit comentarii până în momentul publicării articolului.
Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor subliniază însă că, deși tot mai multe companii digitale și-au asumat ținte ambițioase privind reducerea emisiilor, acestea nu s-au reflectat încă în scăderi concrete ale poluării.
AI, între progres tehnologic și regres ecologic
Raportul UIT oferă o imagine îngrijorătoare asupra direcției în care se îndreaptă industria tehnologică. În timp ce AI promite eficiență, inovație și soluții pentru o gamă largă de probleme globale, infrastructura care susține aceste promisiuni vine cu un cost climatic semnificativ.
Dacă nu sunt implementate măsuri clare de compensare a emisiilor și de adaptare la un model energetic sustenabil, dezvoltarea AI riscă să devină nu doar un accelerator al progresului tehnologic, ci și un factor major de dezechilibru ecologic.
