INS: Salariul mediu net s-a situat la 6.749 lei în București în luna ianuarie a acestui an

Capitala continuă să domine economia națională, atrăgând tot mai mulți angajați și oferind cele mai ridicate salarii din țară. În ianuarie 2025, Bucureștiul a depășit pragul de 1,1 milioane de salariați, iar salariul mediu net a crescut la 6.749 lei. În paralel, rata șomajului a atins un minim istoric de 0,7%. Pe plan național, întreprinderile mici și mijlocii rămân coloana vertebrală a pieței muncii, generând 39% din totalul locurilor de muncă și peste o treime din cifra de afaceri a economiei.

Bucureștiul, motorul economiei naționale: Număr record de salariați și șomaj în scădere, potrivit INS

Capitala României continuă să conducă economia națională, atât prin numărul tot mai mare de angajați, cât și prin nivelul ridicat al salariilor. Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), Bucureștiul a încheiat luna ianuarie 2025 cu 1.105.952 salariați activi, în creștere față de cele 1.087.624 de persoane înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent.

Această evoluție consolidează statutul Capitalei drept principalul centru de atracție pentru forța de muncă din România.

Câștiguri salariale în creștere semnificativă

Potrivit INS, creșterea numărului de salariați este dublată de o majorare considerabilă a veniturilor. Câștigul salarial mediu brut în București a ajuns, la sfârșitul lunii ianuarie 2025, la 11.319 lei, față de 10.146 lei în ianuarie 2024. În ceea ce privește salariul mediu net, acesta s-a situat la 6.749 lei, în creștere de la 6.136 lei în urmă cu un an.

Evoluția pozitivă a salariilor reflectă dinamica sectoarelor economice dominante din Capitală – tehnologia informației, servicii financiare, construcții și comerț –, precum și presiunea tot mai mare a deficitului de forță de muncă calificată.

Rata șomajului, la un minim istoric

În paralel, datele arată o scădere consistentă a numărului de șomeri din București. La finalul lunii ianuarie 2025, erau înregistrați doar 8.403 șomeri, cu 2.399 mai puțini decât în aceeași perioadă din 2024. Rata șomajului a coborât la 0,7%, față de 0,9% anul trecut – una dintre cele mai mici din țară și un indicator al robusteții pieței muncii din Capitală.

Această scădere se explică prin cererea ridicată de personal, extinderea investițiilor locale și internaționale, dar și prin migrarea internă a populației active către București.

IMM-urile – pilonul ocupării și al stabilității economice

Dincolo de performanțele Capitalei, tabloul economiei naționale evidențiază rolul-cheie al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). În 2023, aceste companii au generat o cifră de afaceri totală de 905 miliarde lei (echivalentul a 185 miliarde euro), în creștere cu 6% față de anul anterior. Aceasta este o performanță notabilă, având în vedere că, în același interval, cifra de afaceri a companiilor mari a înregistrat o ușoară scădere.

IMM-urile contribuie cu aproximativ o treime la cifra de afaceri și profitul economiei naționale. Mai important însă este faptul că ele reprezintă principalul angajator din România, cu 1,7 milioane de locuri de muncă – echivalentul a 39% din totalul angajaților din țară.

Cum se distribuie angajații între tipurile de companii

• Companiile mari: 1,5 milioane de salariați, dintre care 1 milion sunt concentrați în cele mai mari 1.000 de firme din România.
• IMM-urile: aproximativ 1,7 milioane de angajați, fiind segmentul cu cel mai mare impact în ocuparea forței de muncă.
• Microîntreprinderile: 1 milion de angajați, conform datelor de la Registrul Comerțului.

Firmele mici sunt cele care au între 10 și 49 de salariați și o cifră de afaceri cuprinsă între 2 și 10 milioane euro, în timp ce firmele mijlocii pot ajunge până la 249 de angajați și o cifră de afaceri de 50 milioane euro. Împreună, ele formează coloana vertebrală a economiei reale.