„Nu s-au observat diferențe semnificative în starea clinică sau în mortalitatea totală între pacienții tratați cu plasmă convalescentă și cei care au primit placebo”, sunt concluziile unei cercetări tocmai publicate în „New England Journal of Medicine”. Studiul a analizat un total de 228 de pacienți care au primit plasmă convalescentă și 105 care, în schimb, au primit placebo, conform ilgiornale.it

Ei bine, după 30 de zile „nu s-a observat nicio diferență semnificativă în rezultatele clinice între grupul care a avut terapie cu plasmă și grupul cu placebo”, au dezvăluit cercetătorii de la Spitalul Italian din Buenos Aires. Mortalitatea totală a fost de „10,96% în grupul tratat cu plasmă convalescentă și 11,43% în grupul tratat cu placebo”, au adăugat cercetătorii. Studiul a fost măsurat pe o scară de valori de unul până la șase puncte, variind de la recuperarea totală până la moarte.

Plasma nu funcționează

„Îmi pare rău să dezamăgesc așteptările multora, dar plasma celor vindecați nu funcționează”, comentează pe marginea studiului Matteo Bassetti, directorul secției de Boli Infecțioase de la Spitalul „San Martino” din Genova, într-o postare pe profilul său de Facebook. Virusologul a adăugat că articolul „publicat în cea mai prestigioasă revistă medicală din lume, „New England Journal of Medicine„, ilustrează rezultatele unui studiu întâmplător, în care plasma comparată cu placebo la pacienții cu forme grave de COVID-19 nu a dat niciun beneficiu asupra mortalității”, subliniind că „aceasta se numește medicină bazată pe dovezi”.

Prin urmare, se anulează ceea ce s-a spus în toate aceste luni de pandemie privind eficacitatea tratamentului cu plasmă care, deși este dificil de administrat și cu semne de întrebare asupra costurilor reale, a reprezentat o soluție ideală în lupta împotriva COVID-19. Chiar și în primele luni „fierbinți” ale pandemiei a existat o polemică destul de aprinsă între susținătorii acestei terapii și sceptici. La polemică au participat, pe de o parte, Spitalul „Carlo Poma” din Mantova și Spitalul „Cotugno” din Napoli, care administraseră acest tratament unor pacienți împotriva scepticismului unor virusologi, printre care și Roberto Burioni, care afirmase ironic „iată noua poțiune magică”, lansând „o săgeată ascuțită” la adresa colegului său Giuseppe De Donno, medic primar la secția de Pneumologie a Spitalului „Carlo Poma” din Mantova și susținător convins al tratamentului.

În ziarul nostru ne-am ocupat de un articol detaliat, care explica punctele forte și punctele slabe ale tratamentului cu plasmă și ce studii științifice și experimente au fost făcute în sprijinul acestei terapii. Dacă nu intervin noi cercetări pentru a schimba și a modifica ceea ce s-a publicat în revista științifică, acum avem o armă în minus în lupta împotriva COVID-19.