Tonul a fost dat de grupul tarilor fondatoare, care refuza sa dea mai multi bani la bugetul comun. Germania, Franta, Marea Britanie sunt adeptele extinderii Uniunii Europene cu inca doua tari – Romania si Bulgaria –si se declara sustinatoare ale Agendei Lisabona, dar nu vor sa scoata din buzunar mai mult de 1% din produsul lor intern brut. Comisia Europeana, pe de alta parte, a calculat ca nevoile sunt mai mari, in jur de 1,2% din PIB-ul national. Diferenta ar putea fi acoperita daca Marea Britanie renunta la banii care i se reintorc in vistierie ca urmare a Politicii Agricole Comune. Premierul Tony Blair ar renunta, dar numai daca Franta abandoneaza politica generoasa de subventionare a fermierilor. Situatia este complicata, momentul este tensionat, iar Romania este direct afectata de toate aceste batalii de orgolii europene. Cat de afectata, am aflat de la comisarul european Dalia Grybauskaite., responsabil cu bugetul Uniunii Europene.

Capital: Imposibilitatea ajungerii la o intelegere intre statele membre ale Uniunii Europene – Franta, Germania, Marea Britanie –, Comisia Europeana si Parlamentul European este semnul unei crize profunde sau face parte din normalitatea negocierilor pentru bani?


Dalia Grybauskaite.: Da si nu. Da, pentru ca dintotdeauna discutiile despre bani au fost dificile, influentate fiind de politica nationala a fiecarui stat membru, precum si de disensiunile dintre tari. S-au adaugat factori de natura sa complice situatia, ma refer la rezultatele negative ale referendumului pentru Tratatul Constitutional in Franta si Olanda, alegeri generale in cateva state membre. Vorbim deci de cauze istorice obiective, carora li se adauga cele subiective. Impasul in care ne aflam reflecta starea de fapt din Uniunea Europeana in acest moment, relatiile dintre membrii sai si divergentele de pareri si politici. Esecul stabilirii cadrului financiar de perspectiva este rezultatul acestor antagonisme, nu cauza lor.
Si nu, nu este un semnal premergator, sa zicem, unui dezastru, pentru ca nota obisnuita a discutiilor pentru banii Uniunii este aceasta. si bugetul cu care functionam acum a fost adoptat in ultimul moment, iar pana in 1988, discutiile despre banii Uniunii s-au aflat constant sub semnul conflictului.

Capital: Politicienii europeni considera ca extrem de grava ratarea adoptarii bugetului pentru 2007-2013 la Consiliul European din iunie. Dumneavoastra cum apreciati situatia?


Dalia Grybauskaite.: Comisia Europeana a facut tot posibilul ca in luna iunie sa ajungem la un compromis. Am explicat tarilor membre ca suntem in al doisprezecelea ceas si ca depasirea momentului fara a avea o intelegere asupra banilor afecteaza pe toata lumea. Permiteti-mi sa explic de ce. Pentru a pregati programele de finantare multianuale, avem nevoie de 18 luni, deci iunie era ultimul si cel mai bun moment sa incepem. Acum, fiecare zi de intarziere mareste riscul ca la 1 ianuarie 2007 Uniunea Europeana sa nu dispuna de fondurile necesare finantarii politicilor sale.



Capital: Sunteti optimista in privinta ajungerii la o intelegere anul acesta?


Dalia Grybauskaite.: Nu fac pronosticuri, dar trebuie sa se stie ca nu aspectele tehnice ce tin de alocarea fondurilor sunt problema, ci vointa politica. Bugetul Uniunii Europene depinde acum exclusiv de vointa politica a sefilor de state si de guverne.

Capital: In ce masura este Romania, tara in curs de aderare, afectata de criza bugetara a Uniunii Europene?


Dalia Grybauskaite.: Ca stat membru din 2007, Romania ar urma sa primeasca fonduri structurale si de coeziune importante, or, daca Uniunea Europeana nu are un buget clar, daca atingerea unui compromis intarzie si programele de finantare nu pot fi demarate, tara pierde bani si, privind dincolo de aspectul material, pierde sansa de a se moderniza si de a recupera decalajele de dezvoltare ce o separa de vechile state membre.

Capital: Intr-un interviu in exclusivitate acordat revistei noastre, Janusz Lewandowski, presedintele Comisiei bugetare a Parlamentului European, a afirmat ca sumele pe care Romania le-a negociat cu Comisia Europeana si care sunt trecute in Tratatul de aderare la Uniunea Europeana nu sunt batute in cuie. El a spus ca intrevede posibilitatea modificarii lor in minus. Cum comentati?


Dalia Grybauskaite.: Este o discutie pe care Parlamentul European o face, dar din punct de vedere tehnic nu este posibila modificarea celor stabilite intre Romania si Comisia Europeana. Dupa ce toate cele 25 de state membre vor ratifica tratatul de aderare, banii pentru Romania vor fi siguri.


Capital: Chiar daca UE nu stie de cati bani va dispune dupa 2007?


Dalia Grybauskaite.: Chiar si asa. Vom respecta cuvantul pe care ni l-am dat. Daca Uniunea Europeana nu va avea un cadru financiar pentru perioada de dupa 2007, Romania va primi doar sumele negociate in Tratat, dar le va primi. De pierdut, va pierde alte componente de finantare.



Capital: Aveti in vedere posibilitatea unui blocaj financiar, si daca da, cum vor functiona institutiile Uniunii Europene si in ce masura statele membre vor mai putea beneficia de fonduri?


Dalia Grybauskaite.: Luam in considerare aceasta ipoteza. Bugetul pentru 2008 va fi cu putin peste cel din anul anterior. In aceasta situatie, toate activitatile vor fi paralizate, cu exceptia platilor directe, a celor administrative si a celor pentru agricultura. Nu vor exista castigatori, toate tarile vor pierde, Uniunea Europeana va fi extrem de afectata.

“Romania este direct afectata de batalia pentru bugetul UE. Daca nu se ajunge la un compromis intre liderii europeni in ceea ce priveste banii Uniunii, tara pierde fonduri, pierde sansa de a se moderniza.”



“Comisia Europeana a promis Romaniei si Bulgariei mai multi bani decat permite bugetul UE si nu exclud modificarea sumelor prevazute in tratatul de aderare.”

Janusz Lewandowski,

presedintele Comisiei bugetare a Parlamentului European



Frate, frate, dar branza-i pe bani

Cand sunt pusi in situatia de a pune in balanta agenda politica a Uniunii Europene si bunastarea lor personala, majoritatea cetatenilor europeni o aleg pe cea din urma.

Circa 50% din ei nu accepta sa plateasca taxe si impozite mai mari pentru ca bugetul Uniunii sa aiba resursele necesare inglobarii Romaniei si Bulgariei sau realizarii Agendei Lisabona.

Procentajul celor care sunt de acord ca Uniunea Europeana are nevoie de mai multi bani este de doar 32%.


Romanii, in schimb, sunt mult mai generosi, de fapt cei mai generosi, de vreme ce 63% din ei considera ca bugetul comunitar trebuie crescut. Probabil ca nu au in vedere ca foarte curand vor contribui direct la acesta.