”Sunt în postură de pompier pe diverse subiecte care au izbucnit, unele dintre ele public, aşa cum aţi văzut, pornind de la subiecte legate de faimoasele breaking news cu Dosarul Microsoft. În paranteză, fie spus, am calculat cam cât a plătit statul român din 2004 pe licenţă, excluzând licenţele educaţionale. S-a plătit cam 1.800 – 1.900 dolari per licenţă. E adevărat, deci cam atât”, a spus Grindeanu, în cadrul unui evenimnet de specialitate, citat de Agerpres. Pe de altă parte, oficialul a precizat că marţi se va discuta, în şedinţa de Guvern, despre Agenda Digitală a României 2020.

”Astăzi (marţi, n.r..) se discută strategia pentru Agenda Digitală 2020. Majoritatea instituţiilor şi-au dat avizul cu observaţii, e adevărat. Mai avem nevoie un ultim aviz anume cel de la Justiţie. Urmează să avem o întâlnire înainte de şedinţa de Guvern. Dacă astăzi nu ne punem de acord pe ceea ce înseamnă strategie, în mod sigur săptămâna viitoare avem aprobată strategia pentru Agenda digitală a României 2020”, a afirmat ministrul Societăţii Informaţionale, potrivit aceleiași surse.

La jumătatea lunii februarie, ministrul Grindeanu a menţionat, pentru AGERPRES, că suspendarea plăţii către resellerii de licenţe Microsoft putea fi solicitată mai devreme în instanţă, iar din 31 octombrie 2014, de când a expirat termenul limită pentru plata unei tranşe şi până în prezent, nu s-au plătit penalizări.

”Termenul limită (de plată a tranşei de 50 de milioane lei, n.r.) era 31 octombrie (2014, n.r.). Sigur, eu am preluat mandatul la final de decembrie şi am găsit această situaţie care însemna ceva de tipul următor: pe de o parte, plata acestei rate s-a făcut pe parcursul anului 2013, în sumă de 50 de milioane de lei, apoi pe 2014 alte 50 de milioane de lei, pentru 2015 alte 50 de milioane. Contractul pentru neplata acestei rate (din octombrie 2014, n.r.) prevedea 0,1% pe zi penalităţi pentru orice întârziere”, a spus a spus Grindeanu. Potrivit acestuia, în 19 sau 20 decembrie s-a dat drumul la o anchetă internă şi au fost găsite motive întemeiate pentru care nu s-a cerut rezilierea contractului, ci s-a cerut în instanţă suspendarea contractului. ”Nu s-au plătit penalizări. Părerea mea e că se putea face mai rapid această întâmpinare în instanţă. Poate că instanţa va hotărî că acest contract poate merge mai departe şi atunci vom plăti. Dacă nu, discutăm de cu totul alte lucruri”, a mai spus Grindeanu.

În ianuarie, Ministerul pentru Societatea Informaţională /MSI/ anunţa că a solicitat suspendarea în instanţă a plăţilor din contractul de furnizare de produse Microsoft (buy-out) în contradictoriu cu asocierea formată din D-Con.Net AG, D-Con.Net GMBH, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweitz AG, Dim Soft SRL şi Unicredit Ţiriac Bank, în calitate de cesionar. Ministerul de resort a precizat, totodată, că obiectul contractului la care se referă acţiunile din instanţă îl constituie livrarea drepturilor ne-exclusive de utilizare pe durată nelimitată (licenţe perpetue) a produselor software Microsoft ai căror utilizatori sunt instituţiile publice din aparatul central (ministere şi autorităţi publice) şi care au fost recepţionate în totalitate în 2013.

În prezent, Ministerului Societăţii Informaţionale îi revine sarcina de efectuare a plăţilor aferente acestui contract, a căruia valoare se ridică la 33.254.192,58 euro. Suma urma să fie achitată în trei tranşe egale, din 2013 până în 2015, între 24 şi 31 octombrie din fiecare an.