Aceasta este cea mai mare grevă care afectează sectorul petrolier din Norvegia după cele 16 zile de proteste din 2012 care au redus producţia de ţiţei a Norvegiei cu aproximativ 13% şi producţia de gaze naturale cu 4%. 

Norvegia este cel mai mare producător de petrol din Europa Occidentală iar greva din ţară a făcut ca preţul barilului de ţiţei Brent să crească cu 1,2%, până la 79,03 dolari, după un avans de 1,2% în cursul zilei de luni pe fondul îngrijorărilor cu privire la livrările globale. 

La scurt timp după ce a expirat termenul limită fixat pentru miezul nopţii, un meditator desemnat de stat a anunţat că discuţiile dintre două sindicate (Safe şi YS) şi Asociaţia armatorilor norvegieni, care îi reprezintă pe angajatorii platformelor petroliere, s-au încheiat fără a se ajunge la un acord. "Poziţiile părţilor sunt atât de îndepărtate încât nu are rost să prezinţi o propunere care să fie recomandată ambelor părţi", a declarat mediatorul Carl Petter Martinsen. 

Conform Agerpres, sindicatul Safe vrea ca drepturile de pensie să fie aceleaşi pentru toţi indiferent dacă un angajat este nou într-o companie sau are mai mulţi ani de experienţă. În plus, sindicatul vrea ca salariile pentru muncitorii care lucrează în domeniul forajelor să fie similare cu cele ale angajaţilor companiilor petroliere, care sunt mai mari. 

Asociaţia armatorilor norvegieni susţine că sindicatul Safe ar solicita o majorare salarială de 50.000 de coroane (6.224 dolari) pentru un muncitor necalificat, echivalentul unei majorări de 8% faţă de nivelul actual al salariilor. Însă liderul Safe a dezminţit aceste cifre. 

Aproximativ 670 de muncitori au încetat lucrul începând de marţi şi alţi 901 muncitori li se vor alătura începând cu ziua de duminică dacă disputa nu se va soluţiona, a avertizat Safe. În total un număr de până la 2.250 de muncitori ar putea să se alăture acţiunii de protest, susţine Safe. Aceasta în condiţiile în care, potrivit datelor statistice oficiale, în 2017 sectorul petrolier din Norvegia avea 50.700 de muncitori angajaţi în mod direct, dintre care 26.700 lucrau în producţie şi 23.500 în servicii conexe. 

Potrivit unui raport al grupului petrolier BP, Norvegia a produs anul trecut o cantitate de 1,97 milioane barili de petrol şi gaze naturale lichide pe zi în timp ce producţia de gaze naturale a fost de 123 miliarde mei cubi, ceea ce face din Norvegia al şaptelea producător mondial de gaz naturale şi al doilea mare furnizor al Europei, după Rusia.

Te-ar putea interesa și: