Respingerea in Senat a ordonantei de urgenta ce dadea mana libera RomTelecom sa stabileasca, fara nici un control, tarifele pune sub semnul intrebarii inca o „privatizare a secolului”. Clauzele contractului de privatizare a RomTelecom sunt secrete. Conditiile reale in care statul roman a vandut una dintre cele mai profitabile afaceri, numai FPS si grecii de la OTE le stiu exact. Cu toate acestea, sub presiunea politicienilor si a organismelor de supraveghere a pietei, incep sa rasufle informatii scandaloase. Statul roman a dat mura in gura statului grec, pentru ca OTE nu este companie privata, ci publica, o mina de aur. RomTelecom a trecut de la statutul de monopol de stat controlat la acela de monopol de stat (elen) necontrolat. Lovitura au incasat-o din plin beneficiarii serviciilor telefonice si statul roman.
Secrete bine pazite
ies la iveala
In prezent, autoritatea care mai poate pune la punct RomTelecom este Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica (ANCI). Printre numeroasele atributii ale agentiei se numara si cea de initiere si elaborare de proiecte de acte normative in domeniu. Asadar, abuzurile RomTelecom, consfintite printr-o ordonanta de urgenta si o hotarare de guvern, nu sunt fatalitate. ANCI poate cere Executivului amendarea acestora. Ar insemna ca RomTelecom nu ar mai putea creste tarifele fara acordul Oficiului Concurentei. In al doilea rand, ar presupune o revizuire a formulei dupa care se calculeaza tarifele, formula care in forma actuala permite jefuirea fara jena a abonatilor. Cu toate acestea, pozitia oficiala a ANCI spulbera orice speranta. O parte buna tot exista. Incercand sa argumenteze in fata senatorilor comportamentul RomTelecom, mai marii agentiei au divulgat o clauza din contractul de privatizare. Sergiu Iliescu, presedintele ANCI, a citat articolul XII din contract, spunand ca „modificari ale formulei de calcul al tarifelor se traduc in despagubiri catre cumparator” (a se citi OTE). Deci, formula de calcul, dar si scoaterea RomTelecom de sub controlul Oficiului Concurentei, sunt conditii contractuale, agreate de statul roman. Modificarea acestor conditii, a afirmat recent investitorul grec, pune in discutie contractul de privatizare. Grecii se gandesc ca romanii nu-si mai permit o alta Petromidia. O alta conditie pusa de
greci este, conform senatorului Nicolae Vacaroiu, aceea ca magistralele de fibra optica, in care Romania a investit 600 milioane de dolari, sa treaca din domeniul public in domeniul privat al statului. In acest fel, compania vanduta pe 331 milioane de dolari cash beneficiaza de o investitie publica ce face de doua ori mai mult.
Oficiului Concurentei
i se arata pisica
Un control efectuat de Oficiul Concurentei pe o perioada de sase luni inaintea privatizarii arata ca RomTelecom a prejudiciat abonatii cu 146,6 miliarde lei. Secretarul de stat, Dan Ionescu, seful Oficiului Concurentei,
ne-a declarat ca RomTelecom face presiuni asupra institutiei pe care o conduce, incercand sa negocieze banii incasati necuvenit de la abonati inainte de privatizare. Dan Ionescu spune ca „exista o clauza in contractul de privatizare, conform careia orice paguba descoperita de investitor dupa cumpararea societatii ca fiind anterioara privatizarii este imputabila statului roman, daca trece de 10 milioane dolari”. Aceasta clauza a fost invocata de RomTelecom in „negocierea” celor 146,6 miliarde. Targul propus este simplu: Oficiul Concurentei o lasa moarta cu recuperarea banilor, iar grecii trec cu vederea, adica evalueaza sub 10 milioane dolari, viciul pe care sustin ca l-au descoperit.
Seful Oficiului Concurentei declara ca, indiferent de manevrele grecilor, banii vor fi returnati bugetului. Investitorii greci isi ascut acum armele pentru batalia finala. OUG nr. 25/1998 mai trebuie trecuta si prin Camera Deputatilor. Directorul general al RomTelecom, Vassilios Tsakoniatis, este decis ca, in cazul unui aviz negativ, sa renegocieze contractul de privatizare. Vrand, nevrand, Guvernul roman este nevoit sa ia o pozitie oficiala si sa scoata castanele pe care tot el le-a aruncat in foc.