O eventuală ieşire din zona euro a Greciei ar fi "cea mai scumpă soluţie atât pentru Grecia, cât şi pentru zona euro", a declarat Klaus Regling, şeful Mecanismului European de Stabilitate, care a precizat că liderii europeni încearcă să evite această situaţie, potrivit The Wall Street Journal.

Guvernul de la Atena vrea să renegocieze cu creditorii săi termenii pachetului de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro primit în 2010. În acest sens, premierul grec Alexis Tsipras a declarat că guvernul său caută un acord pe şase luni, care să ducă apoi la un "nou contract" cu zona euro.

Datoria Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de euro şi reprezintă 175% din PIB.

Miniştrii de finanţe din zona euro se întâlnesc luni pentru a lua o decizie în legătură cu situaţia din Grecia, după ce miercuri o reuniune extraordinară a Eurogrupului s-a încheiat fără un acord între Grecia şi partenerii săi din zona euro.

Mai mulţi oficiali greci s-au întâlnit în acest weekend cu reprezentanţi ai creditorilor internaţionali, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, pentru a discuta termenii tehnici ai propunerii pe care guvernul grec o va înainta luni miniştrilor de finanţe din zona euro, relatează Bloomberg.

Ministrul grec de Finanţe, Ianis Varoufakis, a declarat că părţile au ajuns deja la mai multe puncte comune în urma consultărilor din acest sfârşit de săptămână.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Gabriel Sakellaridis, a reiterat faptul că Grecia nu este dispusă să continue programul de ajutor financiar încheiat în 2010 cu creditorii săi internaţionali şi că guvernul lui Tsipras "este determinat să îşi respecte promisiunea faţă de poporul grec" de a pune capăt politicilor de austeritate.

"Negocierile de luni vor fi dificile. Totuşi, sunt încrezător", a declarat Tsipras pentru publicaţia germană Stern.

Banca Centrală Europeană a decis joi să suplimenteze fondurile puse la dispoziţie băncilor elene prin facilitatea de finanţare de urgenţă ELA cu 5 miliarde de euro, la 65 de miliarde de euro.

Principalul dezavantaj al creditele acordate prin ELA este nivelul mai mare al dobânzii, de 1,55% pe an, faţă de rata de 0,05% pe an pe care BCE o cere băncilor centrale din zona euro pentru împrumuturile obişnuite.

Săptămâna trecută, BCE a hotărât să nu mai permită băncilor din Grecia folosirea obligaţiunilor guvernamentale ca garanţii pentru noi credite accesate de la BCE, punând presiune pe banca centrală a Greciei şi pe guvernul condus de Alexis Tsipras pentru renegocierea datoriei publice.

Te-ar putea interesa și: