"Eu nu cred că nu avem nevoie de investiţii, ci întrebarea este încotro se îndreaptă investiţiile. După ce am citit acest raport ('Romania Strategic Energy Market Outlook 2014 – 2025', prezentat joi de AT Kearney – n. r.), care apropo m-a surprins, Cernavodă are mult mai puţin sens pentru mine decât înainte. Pe de altă parte, dacă ne uităm la Transgaz şi la construcţia unei conducte care să lege gazul la Marea Neagră de restul Europei, unde în mod clar există o cerere uriaşă, cel puţin ca alternativă la gazul rusesc, acest lucru are mare sens. Şi apropo, este un proiect foarte scump, construcţia acelei conducte", a spus Mark Gitenstein, prezent la o conferinţă în care Fondul Proprietatea şi AT Kearney au prezentat un raport despre perspectivele pieţei de energie din România.

Acesta susţine că este nevoie de transparenţă în scheme de reglementare, dar este nevoie şi de predictibilitate.

"În cazul în care construieşti acea conductă, îţi trebuie un plan pe 5 – 10 ani cu privire la ce se va întâmpla cu acea conductă în România, altfel se va repeta povestea cu Bechtel, în care fiecare parte decide pe unde să meargă şoseaua. Nu va funcţiona. Ai nevoie de un plan pe termen lung şi revine Guvernului sarcina de a elabora un plan, de exemplu pentru infrastructura de conducte", a afirmat Mark Gitenstein.

În opinia lui Gitenstein, o decizie privind construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă ar trebui luată la nivel naţional, după consultarea tuturor părţilor, şi ar trebui să aibă în vedere şi utilizarea energiei, precum construcţia cablului submarin către Turcia sau exportul către Moldova.

SURSA: Agerpres

Te-ar putea interesa și: