In fiecare vara, guvernantii, indiferent de orientarea politica, au insistat pe succesul operatiunilor de stocare a combustibililor necesari pentru producerea energiei termice. Romanii au sperat de fiecare data ca aprovizionarea din timpul verii, fiind mai ieftina, va stopa automat si cresterea pretului pentru caldura si apa calda. De fiecare data insa, sperantele le-au fost risipite de facturile din timpul iernii.
In vara anului 2002, autoritatile romane au anuntat cu surle si trambite ca ultimele scumpiri (prevazute inclusiv in acordul cu FMI) au fost operate si ca, din acest moment, restructurarea sectorului de termoficare va face ca pretul gigacaloriei sa scada sau, cel mult, sa ramana acelasi. „Noi am adus intr-un tempo poate putin prea rapid preturile energiei electrice si ale agentului termic la nivelul pretului de cost”, afirma premierul Adrian Nastase la inceputul lunii iulie a anului trecut. Aceasta afirmatie ar fi fost suficienta pentru a atrage atentia autoritatilor ca o mare parte a populatiei nu va putea suporta pe buzunarul propriu costurile de intretinere a locuintei, cu un venit mediu de 110 de dolari lunar. Pana in luna decembrie nici o masura a Guvernului nu a avut in vedere reducerea costurilor facturilor. Motivul a devenit evident abia cand datele furnizate de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) au dovedit ca afirmatia premierului Adrian Nastase nu avea un temei real. Practic, pretul gigacaloriei la consumatori este, in continuare, mai mic decat costurile de productie si distributie, cu aproape 40%. De exemplu, Termoelectrica produce gigacaloria cu 717.970 lei, iar Radet o distribuie cu 445.060 lei. In total, costul gigacaloriei ajunse in apartament este de 1.163.030 lei, cu 363.030 lei mai mult decat cei 800.000 lei/gigacalorie facturati la consumator. In total, subventia statului pentru energia termica pe luna decembrie, platita numai in Bucuresti, este de peste 13 milioane de dolari. Pe toata perioada de iarna, respectiv lunile noiembrie-martie, valoarea subventiei depaseste 60 de milioane de dolari, o valoare suficient de mare pentru a o investi in retehnologizare in loc de subventie.
In privinta retehnologizarii, membrii cabinetului Nastase au avut permanent o alta opinie decat cea a Primariei Capitalei. Primarul Traian Basescu, aflat in conflict permanent cu premierul Nastase si cu ministrii acestuia, obtinuse o finantare de 50 de milioane de dolari de la Banca Europeana de Investitii (BEI) pentru contorizarea a 3.000 de blocuri din Bucuresti. Conflictele politice au condus insa la anularea acestui credit si la blocarea contorizarii. Practic, contorizarea blocurilor ar fi micsorat valoarea facturilor ajunse la populatie cu aproximativ 22,5%, cat sunt pierderile din reteaua de termoficare, declarate oficial de RADET. Contorizarea ar fi redus povara de pe umerii consumatorilor si ar fi transferat-o in curtea Radet. Aflata in imposibilitate de a achita energia termica furnizata de producatori, regia de termoficare ar fi fost nevoita sa majoreze tarifele la distributie, in paralel cu reducerea pierderilor prin schimbarea conductelor uzate. Dar inlocuirea conductelor in Bucuresti reprezinta o investitie de aproximativ un miliard de dolari, avand in vedere ca reteaua de termoficare din Capitala este a doua ca marime din lume, dupa cea din Pekin. Cu alte cuvinte, toate marile metropole ale lumii au renuntat la sistemul centralizat de termoficare in favoarea unor retele de dimensiuni mai mici, cu exceptia celor doua orase mentionate. Motivul pentru care atat premierul Adrian Nastase, cat si ministrul industriei, Dan Ioan Popescu, nu accepta desfiintarea termoficarii centralizate pare a fi pur electoral. Cine mai apare in fiecare iarna in fata alegatorilor gasind solutii pentru a le usura traiul? Anul acesta guvernantii s-au depasit pe ei insisi in inventivitatea solutiilor gasite. Anul trecut acestia au reusit sa blocheze finantarea pentru contorizare, iar acum iau ca referinta tocmai facturile din blocurile contorizate. Mai mult, dupa doi ani in care au combatut si au cautat solutii pentru a impiedica debransarea si montarea centralelor termice de apartament, ministrii cabinetului Nastase vin acum cu propunerea inedita de a construi centrale cogenerative, care sa functioneze cu motoare de avioane cu reactie, importate din fosta Uniune Sovietica.
O ordonanta care Incurca lucrurile
Guvernul Nastase s-a specializat in „aruncarea pisicii moarte in curtea vecinilor”. Dupa ce anul trecut a gafat prin incurajarea neplatii intretinerii, scutind de la plata datornicii, in acest an autoritatile s-au gandit sa ofere reduceri pentru cei care-si platesc intretinerea in termen de 15 zile de la data emiterii facturii. Banii pentru reduceri nu sunt insa acordati din propriul buzunar.
Nicaieri, in cuprinsul noii ordonante adoptate nu se precizeaza care sunt sursele de finantare ale acestor reduceri, si cum regiile de termoficare apartin de primarii, rezulta ca reducerile ar putea veni de la bugetul local sau, in cazul in care exista, din profitul regiilor. „Regia de termoficare a cerut clarificari la Ministerul Finantelor in privinta sursei de finantare a reducerilor”, declara doamna Camelia Rata, sef serviciu la departamentul Servicii Publice Municipale din cadrul primariei Brasov. In plus, primariile vor fi nevoite sa efectueze anchete sociale pentru a determina care sunt persoanele care merita sa beneficieze de subventii. Alti bani, plus munca de Sisif aferenta.
Aceasta politica a Guvernului nu este insa noua, iar rezultatul ei este diminuarea cheltuielilor investitionale ale primariilor, ca tot „promoveaza” descentralizarea administratiei locale.
Asa cum o arata un recent studiu despre descentralizarea financiara in domeniul administratiei publice locale (APL), cheltuielile cu asigurarile sociale facute de primarii si consiliile judetene s-au dublat in perioada 1999-2001, in vreme ce cheltuielile aferente investitiilor s-au aflat intr-un continuu regres.
si pentru ca totul sa fie complet, Guvernul creste salariul minim pe economie, fapt ce va duce la cresterea nivelului salariului minim neimpozabil, adica la diminuarea veniturilor din impozitul pe venit, o sursa foarte importanta de finantare pentru bugetele locale.
