Normele Basel III, elaborate în mod accelerat după izbucnirea crizei financiare, vizează mai ales consolidarea fondurilor proprii ale băncilor, ca şi a rezervelor lor de lichidităţi pentru a limita riscurile de faliment şi a evita noi crize. Ele prevăd impunerea pentru instituţiile bancare a unei rate de fonduri proprii de 8% până la finalul lui 2018.

Fabrizio Saccomanni, director general al Băncii Centrale a Italiei, a anunţat în decembrie 2012 că Uniunea Europeană va amâna introducerea noilor norme de capital pentru sectorul bancar, cunoscute sub denumirea Basel III, cu până la un an, o decizie care ar putea submina una din cele mai importante reforme ale crizei financiare.

Mulţi oficiali de la Bruxelles se aşteptau la o astfel de decizie, după ce în noiembrie 2012 organismele de reglementare din sectorul bancar din SUA au decis să amâne data de la care ar urma să intre în vigoare noile norme internaţionale, destinate întăririi sistemului bancar. Drept răspuns, mai mulţi bancheri europeni au cerut şi ei comisarului european pentru piaţă internă şi servicii Michel Barnier să amâne data la care noile norme ar urma să intre în vigoare în Europa.

Conform calendarului iniţial, aceste norme mai stricte de capital pentru bănci trebuiau să fie implementate progresiv începând cu data de 1 ianuarie 2013. Stabilite în anul 2010 de un comitet de bănci centrale şi organisme de reglementare din întreaga lume, normele Basel III ar urma să oblige băncile să-şi constituie rezerve echivalente cu 7% din valoarea împrumuturilor pe care le acordă, faţă de 2% în prezent.

Prin standardizarea reglementărilor privind capitalul în UE, va fi mai uşor pentru BCE să supervizeze instituţiile de creditare, un prim pas înainte spre uniunea bancară, esenţială pentru integrarea fiscală a zonei euro.

Printre punctele care mai rămân de rezolvat este cel al flexibilităţii care va fi acordată fiecărui stat membru UE pentru ca ţările membre să poată impune băncilor un nivel de capital mai mare.

SURSA: Agerpres

Te-ar putea interesa și: