Afro-americanul George Floyd – devenit simbol al victimelor rasismului şi violenţelor poliţieneşti în SUA – este înhumat marţi în Houston, statul american Texas, transmite AFP.

Sicriul acestui afro-american de 46 de ani, ucis de un poliţist alb în urmă cu 15 zile la Minneapolis în nordul ţării, a sosit în cursul dimineţii la biserica Fountain of Praise, în metropola texană unde Floyd a trăit cea mai mare parte a vieţii sale.

Într-o tăcere absolută, angajaţi ai unei agenţii de pompe funebre l-au transportat în biserică, unde o ceremonie funerară privată era prevăzută pentru miezul zilei. La trecerea sa, poliţişti prezenţi au format o gardă de onoare.

Cazul i-a scos în stradă pe americani

Forţele de ordine sunt în banca acuzaţilor de la moartea sa, pe 25 mai, în circumstanţe care continuă să zdruncine societatea americană: placat la pământ, încătuşat, George Floyd a fost asfixiat de agentul Derek Chauvin, care a rămas cu genunchiul pe gâtul său timp de aproape nouă minute.

O înregistrare video a scenei, devenită virală, i-a determinat pe americani să iasă cu miile în stradă pentru a cere să se pună capăt “brutalităţilor poliţieneşti” şi discriminărilor rasiale, în cursul unor manifestaţii de o amploare inedită de la mişcarea pentru drepturile civice din anii 1960.

“Rasismul nu este doar o problemă americană, ci mondială”, a subliniat avocatul familiei sale, Benjamin Crump. “Doar toţi împreună vom putea să-l învingem”, a afirmat el luni după un ultim omagiu public adus lui George Floyd.

Mai multe personalități vor participa la ceremonia de înmormântare

Circa 6.000 de persoane s-au perindat în cursul zilei prin faţa sicriului său expus în biserică, pentru o rugăciune sau pentru a-i adresa un ultim cuvânt, cu pumnul ridicat, sub privirea fratelui său, Philonise Floyd, foarte emoţionat.

Ceremonia de marţi va fi rezervată pentru 500 de invitaţi, apropiaţi, câteva personalităţi, precum rapperul Paul Wall, boxerul Floyd Mayweather şi câţiva aleşi. La fel ca în cursul unui prim omagiu adus la Minneapolis, joi, slujba religioasă va fi oficiată de reverendul Al Sharpton, personalitate marcantă a mişcării de apărare a drepturilor civice în SUA.

George Floyd va fi apoi transportat la un cimitir din vecinătate, unde va fi înmormântat alături de mama sa, Larcenia, decedată în 2018, al cărei diminutiv “Cissy” îl avea tatuat pe piept. În timpul calvarului său, el îl rugase pe poliţistul Derek Chauvin să-i lase gâtul liber, invocând-o pe mama sa.

Derek Chauvin, simbol al brutalităţilor poliţieneşti

Devenit un simbol al brutalităţilor poliţieneşti, agentul de 44 de ani a compărut luni pentru prima oară în faţa justiţiei prin videoconferinţă din închisoarea de înaltă securitate în care este deţinut. În cursul acestei scurte audieri procedurale, judecătorul a stabilit la un milion de dolari cauţiunea pentru eliberarea sa, împreună cu anumite condiţii.

El a fost arestat după patru zile de la tragedie şi inculpat, fapta sa fiind încadrată iniţial drept “omucidere involuntară”. Cei trei colegi ai săi prezenţi la locul faptei nu au fost atunci vizaţi de justiţie.

Această aparentă clemenţă a justiţiei a stârnit mânia populaţiei şi în ultimul weekend al lunii mai manifestaţiile de protest au degenerat în violenţe, cu confruntări şi jafuri nocturne în mai multe oraşe ale ţării.

De atunci, capul de acuzare reţinut împotriva lui Derek Chauvin a fost reîncadrat în “omor”, crimă pasibilă de până la 40 de ani de închisoare, iar cei trei colegi ai săi au fost arestaţi şi inculpaţi pentru complicitate.

Dar manifestaţiile paşnice au continuat: zeci de mii de persoane, negri şi albi, au defilat în acest weekend agitând pancarte cu inscripţia “Black Lives Matter” (Vieţile negrilor contează) şi cerând reforme de fond în cadrul forţelor de ordine.

Apelurile lor au fost auzite de consiliul municipal din Minneapolis, care are intenţia de destructura poliţia municipală pentru a o reface de la zero. În Congres, aproape 200 de aleşi, în majoritate democraţi, au prezentat un proiect de lege pentru a pune capăt imunităţii extinse de care beneficiază agenţii de poliţie.

Dar preşedintele Donald Trump continuă să afişeze în faţa bazei sale electorale aceeaşi fermitate ca la începutul mişcării. “Nu vom tăia fondurile poliţiei, nu vom destructura poliţia”, a declarat luni miliardarul republican.