„G20 face apel la guverne să ia măsuri împotriva climatului de incertitudine”, afirmă ministrul adjunct mexican de finanţe, Rodriguez Regordosa, gazda reuniunii.

La summitul desfăşurat în luna iunie la Los Cabos, state precum Germania, care dispun de marje de manevră bugetară, s-au angajat, în eventualitatea agravării crizei economice, să pună în practică politici de relansare coordonată. Acum această deteriorare a situaţiei economice chiar se produce: FMI a revizuit în scădere previziunile de creştere economică, zona euro pare să cadă din nou în recesiune, iar ţările emergente, cum este China, îşi încetinesc creşterea. În aceste condiţii, la reuniunea din Mexic, miniştrii de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din G20 trebuie să decidă ce vor să facă.

Prima incertitudine rămâne criza din zona euro. „Veţi fi surprinşi: Europa va fi o temă pentru G20”, afirmă un responsabil german, convins că Uniunea monetară va trebui să explice cum îşi vede viitorul „pe termen lung”. În luna iunie, G20 a stabilit foaia de parcurs pentru europeni, care trebuie „să menţină integritatea şi stabilitatea zonei” şi „să rupă cercul vicios între statele suverane şi bănci”. Şi de atunci s-au realizat unele progrese: Banca Centrală Europeană a întocmit un program de asistenţă pentru ţările confruntate cu costuri ale împrumuturilor exagerat de ridicate, cum este cazul Spaniei, fondul de ajutor permanent a intrat în vigoare şi proiectul uniunii bancare începe să prindă contur.

Dar partenerii Europei doresc ca aceasta să meargă şi mai departe. „Trebuie să arătăm pieţelor” că „am construit mecanismele de protecţie care funcţionează” şi „pentru a arăta că ele funcţionează, ele trebuie folosite”, explică ministrul mexican Rodriguez Regordosa, acesta fiind probabil un mod voalat de a spune Spaniei, care ezită să ceară ajutor din partea zonei euro, că trebuie să facă acest lucru.

Dar dosarul fierbinte al momentului rămâne Grecia, care la această reuniune va fi „problema centrală”, după cum se afirmă la Berlin. „Le vom explica partenerilor noştri că lucrurile avansează”, completează Parisul. Dar continuă să persiste incertitudinea asupra posibilităţii de a acorda guvernului de la Atena un răgaz suplimentar pentru a-şi pune în practică reformele şi asupra finanţării acestei întârzieri.

Anumite ţări vor să pună pe agenda discuţiilor din Mexic şi aşa-numitul „zid bugetar”, o combinaţie de scăderi de cheltuieli şi creşteri de impozite în SUA în cazul în care democraţii şi republicani nu vor ajunge, până la sfârşitul anului, la un acord pentru reducerea datoriei publice.

Sursa: Agerpres