Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită consultări președintelui Nicușor Dan
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a transmis, printr-un comunicat de presă publicat luni, că în cadrul ședinței Consiliului de coordonare desfășurate pe 31 mai 2025 a fost analizată situația fiecărei categorii de personal din sistemul sanitar și au fost stabilite principalele direcții de acțiune pentru perioada următoare.
Reprezentanții FSSR și-au exprimat îngrijorarea cu privire la intenția de reformare a sistemelor publice fără consultarea angajaților din domeniu, prin intermediul federațiilor sindicale reprezentative. Potrivit acestora, principala preocupare rămâne situația sistemului public de sănătate.
Sindicaliștii i-au transmis președintelui Nicușor Dan că dispun deja de un set complet de măsuri pentru reformarea sistemului de sănătate, constând în propuneri formulate și actualizate constant de-a lungul ultimului deceniu. Acestea au fost înaintate în mod repetat tuturor reprezentanților politici, subliniind disponibilitatea lor de a contribui activ la procesul de modernizare a sectorului.
Sindicaliștii au declarat că efectele lipsei experților FSSR la consultări devin tot mai evidente în spațiul public, unde apar consultanți care analizează sistemul public și propun modificări fără a-l înțelege cu adevărat. Ei au dat ca exemplu discuțiile recente privind depășirea limitelor de 12 ore de muncă zilnică.
Unii medici efectuează ture de 24 până la 30 de ore consecutive
Deși FSSR a publicat recent un studiu care evidențiază realitățile din sistemul sanitar, inclusiv situația medicilor care efectuează gărzi de 24 până la 30 de ore consecutive, în spațiul public predomină comentariile referitoare la numărul angajaților din sectorul public care lucrează peste 12 ore pe zi.
Ei susțin că în sectorul public de sănătate, aproximativ 12.000 de medici sunt nevoiți să efectueze lunar ture continue de peste 24 sau chiar 30 de ore, primind pentru aceste eforturi un salariu care se situează aproape la nivelul din anul 2018.
”Dacă fiecare medic ar lucra o singură normă (adică dacă medicii care efectuează gărzi nu şi-ar sacrifica o parte a vieţii personale în favoarea vieţii profesionale pentru a asigura un serviciu public esenţial, numit permanenţa serviciilor medicale) atunci ar mai fi nevoie de ce puţin 5.000 de medici în sectorul public de sănătate.
A discuta în acest context despre 12 ore de lucru maxim pe zi, despre existenţa unei singure norme de lucru, despre reducerea recompenselor pentru condiţiile de muncă şi pentru asigurarea continuităţii înseamnă a rata impactul negativ al unor astfel de intervenţii asupra capacităţii sistemului public de sănătate de a asigura continuitatea serviciilor medicale publice”, au mai transmis sindicaliştii.
Aceștia i-au atras atenția președintelui Dan că luarea deciziilor fără consultarea reprezentanților angajaților din sectorul respectiv constituie o încălcare gravă a dialogului social, o valoare esențială a Uniunii Europene, precum și asumarea tuturor consecințelor negative care pot apărea în urma unei abordări unilaterale a problemelor.
