Fondul Monetar Internaţional insistă pe reducerea cheltuielilor bugetare. Nu se pune problema unei majorări a impozitelor, a spus Florin Pogonaru (foto), preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, la ieşirea de la discuţiile cu Fondul. Jeffrey Franks spune că deficitul de 7,3% din acest an poate fi atins, dar că este meritul Fondului că a solicitat acesta lucru, „altfel, România ar fi avut un deficit de 10%”.
„Nu se pune deocamdată problema creşterii veniturilor bugetare prin creşterea oricărei taxe. Fondul nu ia în calcul creşterea TVA. Nu poţi să vii cu bani în plus şi să-i arunci într-un sistem care consumă bani în mod iraţional”, a declarat Pogonaru la ieşirea de la discuţiile dintre FMI şi sindicate şi patronate. Negocierile au loc pentru ca Fondul să decidă dacă va elibera, în decembrie, tranşa a treia din acord, în valoare de 1,4 miliarde de dolari.
FMI solicită mai multă rigoare în ceea ce priveşte bugetele autorităţilor locale, unde „situaţia este dezastroasă, iar toate aceste cheltuieli necontrolate de la nivel local, se văd în bugetul naţional”, susţine preşedintele AOAR.
Salariile bugetarilor: principala nemulţumire a FMI
De asemenea, Pogonaru a precizat că FMI vrea reduceri ale cheltuielilor bugetare în special prin reducerea costurilor salariale. „S-a discutat despre excesul de forţă de muncă în sistemul bugetar şi despre salariile foarte mari la nivelul posturilor de conducere”, susţine preşedintele AOAR.
Ipoteza a fost confirmată şi de şeful misiunii fondului în România, Jeffrey Franks. Acesta a declarat, la ieşirea de la întâlnirea cu sindicatele şi patronatele că „situaţia economică este dificilă şi că este imposibili ca bugetarii să primească sporurile pe care le doresc. Dacă muncitorii vor accepta să nu încaseze salarii mai mari decât acum, iar dacă patronii vor accepta să încaseze profituri mai mici, atunci se poate remedia situaţia”.
Referitor la deficitul bugetar, Franks a declarat că „dacă se va îndeplini ţinta pe deficit stabilită deja pentru acest an, atunci la anul am dori să vedem un deficit la 5,9%”. Potrivit reprezentanţilor patronatelor, Franks a declarat în cadrul discuţiilor că „anul acesta, dacă noi nu ceream un deficit de 7,3%, sunt sigur că România ar fi avut 10%”. Jeffrey Franks a fost la ieşite rezervat în declaraţii, precizând că va spune mai multe după ce evaluarea se va termina.
Soluţia patronatelor: relansarea prin investiţii, nu prin consum
Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM, a susţinut că „tranşele de la FMI trebuie să fie folosite la investiţii nu la cheltuieli. Numai aşa putem relansa economia”. De asemenea, el a sugerat ca plăţile statului către companiile mici să fie efectuate în maxim 60 de zile, pentru a nu le îngreuna activitatea.
Ioan Cezar Corăci, preşedinte al UGIR 1903, a declarat că „tranşele iniţiale de la FMI, CE şi Banca Mondială au fost folosite prea mult pentru cheltuieli. Jeffrey Franks a fost de acord cu ideea ca datoriile statului către agenţii economici să nu fie achitate prin autorităţile locale”.
Fostul ministru al Turismului, Dan Matei Agathon, în prezent secretar general al CONPIROM a declarat că, „pentru scoaterea României din criză sunt necesare investiţii în infrastructură şi reducerea cheltuielilor bugetare. Fondul ar dori totuşi să poarte discuţii cu un guvern în funcţie, cu forţă de decizie”. Agathon a adăugat că „FMI îşi face calculele pe prognozele lor care indică o creştere de aproape 1% în 2010”.
Citeşte şi FMI pune Guvernul să taie în carne vie
Citeşte şi Cele două obiective ale acordului cu FMI
Citeşte şi Banii de la FMI mai pot veni anul viitor. 2009 este aproape ratat
