"Arieratele sunt de 1,18 miliarde şi la nivelul autorităţilor locale, faţă de 840 milioane la sfârşitul lunii decembrie. Mai sunt şi alte plăţi restante care se apropie de termenul de 90 de zile şi care vor deveni arierate şi vor trebui plătite. Noi avem o prevedere foarte clară în acordul cu FMI, nu intrăm în bordul Fondului Monetar Internaţional în iunie dacă nu îndeplinim această condiţie", a spus Liviu Voinea.

Ministrul a precizat că înţelegerea cu Fondul este de interes naţional, pe de altă parte este şi interesul statului să plătească datoriile astfel încât economia să funcţioneze.

"Aseară s-a publicat Ordonanţa de Urgenţă adoptată miercuri de Guvern care cere plata arieratelor care au cheltuieli din surse bugetare. E normal să plăteşti tocmai pentru a nu falimenta firmele, iar statul împrumută autorităţile locale cu 800 milioane de lei pe cinci ani tocmai pentru a susţine acest demers’,a spus ministrul delegat pentru buget.

Premierul Victor Ponta a declarat joi că ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, are tot sprijinul său, în ciuda criticilor preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, subliniind că are toată încrederea în autorităţile locale, doar că "nu fac ei Guvernul".

Reacţia premierului intervine după ce şeful CJ Constanţa şi-a exprimat nemulţumirea faţă de o circulară despre care a spus că a fost transmisă de ministrul delegat pentru Buget, prin care se cere achitarea cu prioritate a arieratelor (plăţi restante cu o vechime mai mare de 90 de zile) cu bani de la programele de dezvoltare locală şi a proiectelor care necesită cofinanţare locală.

‘Arieratele nu sunt ale autorităţilor locale către Guvernul central, nu are nicio datorie autoritatea locală. Autoritatea locală are datorii către prestatorii de diverse contracte, cei care au efectuat lucrări – acesta este primul lucru, deci nu trebuie să dea nimic Guvernului. Doi: plata de care vorbim este din bani de la Guvern către autorităţi locale, de aceea ministrul Bugetului, care dă banii la autorităţile locale ca să plătească, bănuiesc că e normal să şi spună: ‘eu ţi-i dau, te rog frumos plăteşte pe arierate’, a explicat Ponta.

Şeful misiunii FMI, Erik de Vrijer, declara, la finele lunii ianuarie, pentru Agerpres, că arieratele (datoriile mai vechi de 90 de zile) unor primării sunt mult mai mari decât veniturile proprii şi acestea nu vor putea rambursa în cursul anului 2013 creditul de trezorerie pentru stingerea datoriilor.

"Suntem preocupaţi de faptul că în cazul unor autorităţi locale arieratele sunt mai mari, în unele cazuri mult mai mari, decât veniturile proprii. Probabil acestea vor beneficia de un credit-punte de la administraţia centrală, pe care îl vor rambursa într-o perioadă mai lungă de un an", a afirmat Erik de Vrijer.

Oficialul FMI a apreciat că, dacă măsurile speciale prevăzute în premieră în legea bugetului de stat pe 2013 vor fi implementate corect, autorităţile vor reuşi să elimine arieratele administraţiei locale până la finalul anului 2013.

"Sunt două tipuri de măsuri, măsuri care ajută administraţia publică locală să plătească arieratele pe care le au, utilizând creditul – punte şi măsuri pentru a preveni creşterea arieratelor în viitor, în particular printr-o gestionare mai bună a proiectelor de investiţii care sunt co-finanţate. Pentru finalul acestui an ţinta este aproape de zero, dar la sfârşitul anului 2012 ţinta era de 300 milioane lei, iar nivelul lor a fost de 840 milioane lei, dar oricum un nivel mai bun decât 1,3 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2012. Ca o precondiţie pentru evaluarea acordului, am cerut Guvernului să atingă ţinta din decembrie 2012, iar apoi să le elimine, dacă este posibil până la finalul anului 2013", a precizat şeful Misiunii FMI.

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a efectuat în ianuarie a şaptea şi a opta evaluare a acordului Stand By cu România, a anunţat că va cere board-ului prelungirea acordului cu trei luni, deoarece au existat unele ratări de ţinte la finele anului 2012 şi pentru că au existat întârzieri, în special în ceea ce priveşte reformele structurale.

De Vrijer a avertizat însă că Acordul României cu Fondul Monetar Internaţional va expira şi nu va exista o altă înţelegere, dacă autorităţile române nu îndeplinesc precondiţiile asumate până în luna iunie. Precondiţiile se referă la reducerea arieratelor, dar şi la măsuri care vizează companiile de stat – privatizarea CFR Marfă, listarea secundară a unui pachet de acţiuni Transgaz, începerea listării companiei energetice Oltenia.