Consumul a fost cel mai lovit de fenomenul insolvenţei şi tot ce cuprinde acest domeniu, respectiv distribuţia, imobiliarele, industria prelucrătoare. Cifra de afaceri a companiilor de retail, exprimată în vânzări pe metrul pătrat, a scăzut cu procente cuprinse între 18 şi 36%, faţă de afacerile anterioare instalării crizei economice. În condiţiile în care aceste firme lucrează cu marje de profit de 3-7%, e greu să fie ţinute pe linia de plutire.
„Problema este că proprietarii acestor societăţi sunt şi administratori, care sunt implicaţi emoţional şi se sesizează greu în privinţa adăpostirii afacerii sub protecţia insolvenţei. În plus, din cauză că managerii sunt tineri şi nu s-au mai confruntat cu situaţii de criză reală, răspunsul lor a fost întârziat. Practic, scăderea costurilor a fost mult mai înceată decât scăderea vânzărilor“, a declarat Andrei Cionca, managing partner CITR.
Ponderea societăţilor redate circuitului economic în urma finalizării unei reorganizări a fost de sub 5% la nivel naţional. Acest lucru s-a întâmplat odată pentru că procesul de reorganizare durează 3-4 ani, iar a doua oară pentru că procedura de insolvenţă se declanşează, în multe cazuri, prea târziu, iar afacerea nu mai poate evita falimentul.
Cine pierde cel mai mult
În cazul în care o firmă se află în proces de insolvenţă, cel mai mult au de suferit furnizorii, care nu au garanţii, urmaţi de bănci, bugetul de stat – care are prioritate pe fondurile libere şi salariaţii care, de regulă, îşi recuperează toate datoriile.
De menţionat faptul că prin valorificarea activelor se recuperează, în medie la nivel european, doar 20-30% din datorii.
O soluţie pentru creditori, pentru a-şi recupera o parte cât mai mare din creanţe, este conversia unei părţi din datorii în acţiuni la firma aflată în reorganizare, pentru ca peste 3-5 ani aceste acţiuni să se valorifice.

Citeşte şi Casa de Insolvenţă Transilvania va distribui creditorilor peste 200 mil. euro în următorii 3 ani

Te-ar putea interesa și: