Pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară, ca și pentru unele dintre firmele de asigurare, polițele de sănătate au devenit obiectiv strategic, cel puțin declarativ, deși așteaptă ca „minunea” să vină de la stat.

După mai bine de 15 ani de discuții permanente și după o încercare mai serioasă ratată complet, reforma sistemului de sănătate din România se lasă încă așteptată. În așteptarea „ploconului” de la stat, cel puțin două societăți de asigurare (Eureko și Aviva) au investit sume importante dar, până la urmă, au fost nevoite să renunțe la afacerile din România. De ani de zile, ponderea asigurărilor de sănătate în totalul subscrierilor de pe piața locală nu reușește să sară de 1%. 

Dacă mai punem la socoteală și că brokerii au renunțat aproape complet la a mai încerca să vândă o poliță pe o piață care nu există, este greu să nu ne întrebăm de unde vine optimismul manifestat în ultima vreme de unele firme de asigurare din domeniu și chiar de către Autoritatea de Supraveghere Financiară care, în strategia pentru perioada 2016-2018, privește polițele de sănătate ca o sursă de diversificare pentru o piață dominată copios de RCA. 
Și totuși, în asigurările de sănătate este mult optimism. Mai mult, în 2016 am avut parte chiar de două debuturi pe piață, una dintre ele suprinzătoare. 

După ce a preluat cu tot oameni „divizia” de asigurări de sănătate dezvoltată de Astra Asigurări (firmă aflată astăzi în faliment), Euroins a decis să intre puternic pe piața de profil la finalul anului trecut. Societatea din Bulgaria, care are printre sarcinile impuse de ASF diversificarea portofoliului format în pondere de peste 95% din RCA, are planuri importante pe acest segment. 

„Ca parte a strategiei sale de business, Euroins caută să exploateze noi nişe în piaţa asigurărilor, cu obiectivul de a atinge, pe termen mediu şi lung, un portofoliu cât mai echilibrat. Produsul EuroProtect este o parte a acestui efort de rebalansare şi permite accesul la servicii medicale de calitate la peste 485 de parteneri”, spune Mihnea Tobescu, CEO al Euroins, citat de XPrimm. Tobescu este încrezător în potențialul pieței și spune că vede creșteri importante în anii ce urmează.

Pe de altă parte, un produs pe acest domeniu a lansat, în 2016 și o companie cu vastă experiență în domeniul asigurărilor de viață și sănătate, NN Asigurări. Anul trecut, în jur de 20% din primele noi aduse în portofoliu au venit din acest tip de polițe. 

Jucătorii mai vechi, ca BCR Asigurări de Viață, Allianz Țiriac, Metropolitan Life sau Groupama au lansat și ei produse noi. Piața a fost încurajată și de creșterea deductibilității oferite de stat. Liderii acestor companii au anunțat, pe parcursul lui 2016, creșteri cu două cifre a vânzărilor. 

De la 1 ianuarie 2017, românii pot beneficia de deducere în limita a 400 de euro pentru polițele de sănătate, față de 250 de euro până acum. Mai mult, și angajatorul poate deduce aceeași sumă, ceea ce înseamnă un pachet cumulat de beneficii de aproximativ 800 de euro. 

De altfel, ținta principală a firmelor de asigurare și zona care aduce mai bine de 80% din primele totale pe acest segment sunt companiile care doresc să ofere angajaților beneficii suplimentare altele decât cele salariale. Primele de asigurare sunt construite și ele în jurul valorii deductibile, adică circa 400 de euro pe an. 

Adevărata explozie este în altă parte

O explozie în zona serviciilor medicale a avut totuși loc, în ultimii ani. Furnizorii privați de servicii medicale, care au ajuns să înregistreze afaceri totale de peste 600 de milioane de euro în 2016, au lansat propriile abonamente de sănătate. 

Deși serviciile cuprinse în abonamente sunt indiscutabil mai puține și mai simple decât cele acoperite de o asigurare, acest tip de produs a prins foarte bine în România. La finele anului trecut, clinicile private aveau peste 1 milion de abonați și venituri de peste 50 de milioane de euro din abonamente. Cu alte cuvinte, o piață care a debutat acum 3-4 ani a ajuns la un nivel dublu comparativ cu una care se zbate de cel puțin 10 ani. Mai mult, estimările arată 
„Secretul” succesului constă în prețul mult mai redus al abonamentului, în condițiile în care, în România, arată studiile de specialitate, prețul este încă cel care primează în detrimentul calității sau compexității serviciilor. Un calcul simplu, arată că prețul mediu al unui abonament este de doar 50 de euro, în condițiile în care în jur de 1 milion de abonați au generat încasări de 50 de milioane de euro. Cu alte cuvinte, deși ca acoperire comparația poate fi deplasată, un abonament costă de 7-8 ori mai puțin decât o asigurare. 

Pentru piața abonamentelor de sănătate, perspectivele sunt și mai bune, iar specialiștii se așteaptă la o dublare a cifrelor până în 2020 mai ales că, de la 1 februarie, a fost introdusă și pentru abonamente deductibilitatea în limita a 400 de euro. 

Un meci pierdut care poate fi transformat în avantaj

Tocmai aparenta înfrângere în fața clinicilor se poate transforma într-un avantaj pentru asigurători. Dacă reușesc să găsească o formulă de colaborare, pentru firmele de asigurare bazele de date ale clinicilor se pot transforma într-un activ prețios. Istoricul clinic și datele personale ale abonaților îi pot ajuta pe asigurători să își calibreze produsele în funcție de nevoile clienților și să aibă acces la o bază de date cu peste 1 milion de oameni. 

Deși asigurătorii au vorbit mai puțin de această posibilitate, concentrându-se mai ales pe diferențele de acoperire între asigurări și abonamente, reprezentanții furnizorilor de servicii au ridicat această problemă. 

„Asigurările de sănătate şi abonamentele medicale pot coexista, deoarece răspund unor nevoi diferite: în timp ce abonamentele acoperă integral zona de prevenţie şi educaţie medicală, de care este atâta nevoie în România, asigurările reprezintă un instrument financiar care acoperă un risc medical şi care poate fi accesat în cazuri medicale grave, care necesită spitalizare sau intervenţii chirurgicale”, transmite Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private. 

Între timp, însă, în strategia pentru perioada 2016-2018, ASF vorbește tot despre eventuala reformă a sănătății, care ar implica automat și firmele private și le-ar da acces automat la o parte din contribuțiile românilor către CNSAS. Un proiect care a eșuat în repetate rânduri. 

„Pentru conceperea unui set de măsuri în scopul impulsionării acestui segment de piață (nr: asigurări de sănătate), este importantă decizia strategică la nivel național cu referire la tipul de asigurare voluntară de sănătate care se dorește a fi promovat în România. Astfel, se impune stimularea sectorului de asigurări voluntare de sănătate de tipul celor complementare. Acestea ar trebui să fie considerate servicii economice de interes general și parte componentă a sistemelor de asigurări sociale de sănătate și, astfel, să fie mult mai bine reglementate decât în prezent, în România”, arată documentul citat.

Asigurare vs abonament. Ce oferă fiecare

În ceea ce privește serviciile acoperite, diferențele între asigurare și abonament medical sunt semnificative. Practic, abonamentul acoperă doar serviciile clasice de ambulatoriu: consultaţii medicale și analize într-o anumită limită precum și anumite tipuri de intervenții de urgență. Asigurările, pe de altă parte, în formele lor cele mai complexe, acoperă aproape totul, inclusiv intervențiile chirurgicale majore, intervențiile stomatologice și costurile de spitalizare. Aceste produse pot fi, însă, construite în așa fel încât să acopere mai puține servicii, pentru un preț mai mic. 

 

Te-ar putea interesa și: