Prima ediţie a Concursului şi Festivalului Internaţional ‘George Enescu’ s-a desfăşurat între 4 şi 22 septembrie 1958, găzduită fiind de Ateneul Român şi Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti. Inaugurarea s-a dorit a fi impresionantă, girată organizatoric de preşedintele Academiei din acea vreme, Traian Săvulescu.
Inaugurat la trei ani de la moartea lui George Enescu, ca semn al recunoaşterii geniului marelui compozitor român, Festivalul Internaţional ‘George Enescu’ a adus la Bucureşti unele dintre cele mai mari nume ale muzicii contemporane: dirijorii Sir John Barbirolli, Carlo Felice Cillario şi Carlo Zecchi, violoniştii Yehudi Menuhin şi David Oistrah, pianiştii Claudio Arrau, Monique Haas sau Halina Czerny-Stefanska. Acestora li s-au alăturat numele cele mai importante ale artei interpretative româneşti, precum Maria Fotino, Valentin Gheorghiu, Ştefan Gheorghiu, Ion Voicu, Radu Aldulescu, Vladimir Orlov sau dirijorii Alfred Alessandrescu, Constantin Bugeanu, Mircea Cristescu, George Georgescu şi Constantin Silvestri.
David Oistrah, primul oaspete străin sosit în România, la 3 septembrie 1958, declara pentru Agenţia AGERPRES: ‘Sunt fericit că am venit din nou în Bucureşti, de data aceasta cu prilejul unui însemnat eveniment în viaţa internaţională muzicală – Concursul şi Festivalul Internaţional ‘George Enescu’. Această mare sărbătoare muzicală va contribui la întărirea prieteniei între muzicienii ţărilor lumii. Alegerea mea în juriul Concursului ‘George Enescu’ m-a bucurat foarte mult, deoarece sunt convins că acest concurs este una dintre cele mai importante întreceri ale tinerilor muzicieni din ultimii ani. Prin participarea lor la această manifestare a culturii româneşti, muzicieni din numeroase ţări ale lumii aduc mărturia înaltei lor preţuiri pentru arta marelui muzician român’.
Festivalul a fost inaugurat la 4 septembrie 1958, la sala Ateneului, prin concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii ‘George Enescu’, dirijată de George Georgescu. În program s-au aflat lucrări ale marelui muzician George Enescu – Simfonia I în mi bemol major şi Rapsodia I în la major.
Prima ediţie a festivalului s-a bucurat de participarea violonistului Yehudi Menuhin. Sosit în România la 15 septembrie 1958, Menuhin a susţinut un recital care a cuprins Partitele nr. 6 în mi major şi nr. 4 în re minor de Bach şi Sonata pentru vioară solo de Bela Bartok. Un alt moment-cheie al evenimentului i-a reunit în interpretarea Concertului pentru două viori şi orchestră de Bach pe violoniştii Yehudi Menuhin şi David Oistrah şi pe dirijorul român George Georgescu.
Yehudi Menuhin a ţinut să-şi exprime aprecierea pentru geniul marelui compozitor român într-o conferinţă de presă organizată la scurt timp de la sosirea în ţară: ‘Maestrul George Enescu a lăsat ţării sale tot ce a avut mai preţios. Întreaga sa viaţă a fost o expresie a modestiei deosebite care îl caracteriza. Enescu se gândea în primul rând la patria pe care o iubea mai presus decât orice. El şi-a iubit ţara prin tot ce reprezenta ea mai autentic şi mai expresiv. De aceea, desigur, a preţuit el atât de mult folclorul românesc, care este şi rămâne supremul său tezaur artistic. Cred că este fericit poporul căruia îi aparţine un om şi un artist ca Enescu’.
Un alt oaspete de seamă al Festivalului, dirijorul englez Sir John Barbirolli, declara pentru AGERPRES: ‘Este de cea mai mare importanţă să cinsteşti memoria unui om care a fost nu numai unul dintre cei mai mari muzicieni ai timpului nostru, dar mai ales un om adevărat. Avem mulţi muzicieni, dar oameni mari se nasc rar şi George Enescu a fost un asemenea om. Sunt convins că manifestările muzicale care se desfăşoară acum în capitala ţării dumneavoastră închinate acestui mare muzician nu pot fi organizate decât de cei care ştiu să-l preţuiască şi să-l cinstească aşa cum se cuvine pe George Enescu omul şi creaţia sa. De George Enescu mă leagă vii amintiri, l-am cunoscut pentru prima oară la New York, în anul 1940, când George Enescu a venit în turneu. De atunci am rămas pentru totdeauna buni prieteni. Aştept cu multă nerăbdare ca aici, la Bucureşti, în aceste zile ale festivalului, să întâlnesc orchestra simfonică, orchestră ce cu cinste îi poartă numele şi pe care o voi dirija în două seri consecutive’.
Concomitent cu festivalul s-a desfăşurat, la Sala Dalles şi Teatrul satiric muzical ‘Constantin Tănase’, Concursul ‘George Enescu’, cuprinzând trei secţiuni: vioară, pian şi interpretarea Sonatei a III-a de George Enescu. Concursul a fost instituit printr-un decret emis la 5 mai 1955, la o zi după trecerea în nefiinţă a muzicianului. Prin acelaşi act, Filarmonica de Stat din Bucureşti, precum şi comuna Liveni, în care s-a născut compozitorul, au primit numele marelui muzician. Juriul, format printre alţii de David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau, Halina Czerny-Stefanska, a decis ca laureaţii să fie la secţiunea vioară Ştefan Ruha, din România şi Solomon Snitkovski, din URSS, la pian – Li Min Cean, din R.P. Chineză, iar la interpretarea Sonatei a III-a de George Enescu, primul loc a revenit muzicienilor Valentin şi Ştefan Gheorghiu. Concursul şi-a închis porţile, la 16 septembrie 1958, cu ceremonia înmânării premiilor şi cu concertul laureaţilor.
Sub egida primei ediţii a Festivalului ‘George Enescu’, la 22 septembrie 1958, a avut loc şi prima audiţie românească a operei ‘Oedip’ de George Enescu, sub bagheta lui Constantin Silvestri, la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti. Regia era semnată de Jean Rânzescu iar rolul titular i-a fost încredinţat lui David Ohanesian. Asistând la repetiţii, muzicieni străini şi-au exprimat aprecierea pentru această capodoperă a repertoriului liric internaţional.
Dirijorul englez Sir John Barbirolli a declarat: ‘Oedip-ul lui Enescu are lucruri pur şi simplu uimitoare. Dramatismul său este de o forţă aproape unică. Sonorităţile, în special cele orchestrale, mi se par extrem de interesante prin ineditul lor. Personalitatea lui Enescu se manifestă în această operă cu o covârşitoare originalitate’.
‘Este o operă copleşitoare, evident, una dintre cele mai mari compuse în ultima jumătate de secol. Oedip aduce două mari inovaţii în arta muzicii: un colorit orchestral cu totul nou şi o folosire nemaiîntâlnită până acum a vocilor româneşti’, a declarat celebrul violonist american Yehudi Menuhin.
‘Cred că George Enescu ar fi fost adânc fericit şi satisfăcut de această realizare a lui Oedip. De la primul şi până la ultimul, cântăreţii, corul, orchestra, dansatorii, regizorul, decoratorul, sub direcţia lui Silvestri, au pus tot talentul lor, toată convingerea în slujba gândirii maestrului venerat’, declara prof. Nadia Boulanger, din Franţa.
Sursa: Agerpres


Te-ar putea interesa și: