Facebook și YouTube favorizează extrema dreaptă, dar se prefac că nu se întâmplă nimic

Platformele sociale și cele de partajare ajută cu algoritmii lor la radicalizarea utilizatorilor, conducându-i spre conținuturi care incită la ură și violența. Și în ciuda semnalelor de alarmă lansate de experţi, intervențiile sunt marginale

Bringing people together, recită campania mamă a platformei Facebook, care de mai bine de un deceniu îi permite lui Mark Zuckerberg să valorifice conținuturi multimedia bazate pe activitățile online ale utilizatorilor săi. Numai că după ani de cercetări interne și milioane de dolari investiți în monitorizarea conținuturilor ilegale, o echipă de anchetatori a confirmat suspiciunile activiștilor și cele ale cercetătorilor independenți, iar platforma Facebook este acuzată că a contribuit la radicalizarea multor utilizatori, expunându-i la conținuturi care laudă ura și violența de dreapta.

Zuckerberg și mâna sa dreaptă pentru politici publice, Joel Kaplan, deja consilier la Casa Albă în perioada Bush, au ignorat plângerile raportate de personalul companiei, repetând un scenariu deja citit în 2018, când Kaplan era împotriva schimbării unor termeni de engagement între utilizatori, din teama de a nu supăra publicul conservator. Intenția umanistă a lui Zuckerberg de a „apropia oameni și idei” a fost  iubită atât de republicani, cât și de extrema dreaptă, făcând explicite interacțiunile extremiștilor de dreapta de pe platformă, din ce în ce mai mulţi întregi după revoltele anti-rasiste împotriva uciderii lui George Floyd.

 În cadrul cercetărilor sale privind alegerile americane de la jumătatea perioadei din 2018, analistul Facebook, Monica Lee, a denunțat interacțiunile dintre partidele politice și profilele hiperactive de pe rețelele de socializare care împărtășeau conținuturi extremiste și rasiste, demonstrând ulterior că 64% din adeziunile la grupurile suprematiste au loc prin expunerea utilizatorilor la conținuturile recruiterilor de extremă dreapta.

Facebook a decis să ignore concluziile analistului. Pare însă că radicalizarea online ar fi potenţată prin algoritmi de recomandare care-i indică utilizatorului grupurile în care se poate înscrie prin funcția „Descoperă”, ce expune conținuturi recomandate de profiluri cu opinii similare .

Arhitectura Facebook se bazează pe producerea de reclame destinate profilurilor utilizatorilor, alimentându-se cu interacțiuni și promovând reproducerea acestora. Este și cazul Youtube, ai cărui algoritmi de recomandare „aleg” 70 la sută din conținutul pe care îl consumăm pasiv. Şi platforma video a cărui proprietar este Google e acuzată că prin algoritmii săi a împins mii de tineri în brațele grupărilor xenofobe, homotransfobe și neonaziste, devenind astfel prima platformă aleasă de extrema dreaptă pentru a-şi recruta adepți online.

După modelul Youtube, şi Facebook pare să bagatelizeze fenomenul. Lichidând acuzațiile de favorizare a reproducerii discursurilor care incită la ură ca fiind „polarizante” și „senzaționale”, CEO-ul Facebook confirmă simpatia reciprocă cu republicanii, care în ultimele zile suferă din cauza cenzurării tweeturilor lui Trump care lăudau represiunea protestatarilor. Oferindu-i lui Trump o mașină electorală deja testată și sfidând Twitter la fact-checking, Zuckerberg confirmă cea mai perfectă mantră liberală: libertatea de exprimare trebuie păstrată. Şi monetizată; nu contează dacă şi în beneficiul suprematiştilor albi.

Numai că mai există şi alte lucruri importante în afara Primului amendament, iar tensiunile dintre Trump și CEO-ul Twitter, Jack Dorsey, reflectă doar parțial hiba narațiunii liberale a libertății de exprimare. Radicalizarea multor tineri se datorează unui amestec complex de factori economici și sociali, la care Youtube și Facebook au contribuit prin combinarea unui model de buisness care premiază conținutul provocator clickbait, cu algoritmi care ghidează utilizatorii pe piese personalizate pentru a-i ține lipiți de ecrane. Nu contează la ce te uiți, doar să te uiţi. Algoritmii Reinforce pentru YouTube dezvoltați de Google Brain înseamnă milioane de ore de redare în plus pe care acceptăm să le urmărim fără să ne dăm seama.

Deseori, cele mai urmărite profiluri extremiste – cum ar fi cel al anarho-capitalistului Stefan Molyneux sau al lui Alex Jones de la Infowars – sunt la doar câteva clicuri de canalele mai mainstream ale bătrânului naţionalism alb de pe Facebook și Youtube. Printre acestea se număra Jordan Peterson, care cu spectacolele sale motivaționale anti-feministe a dat startul mai multor mișcări șoviniste și misogine de sex masculin. Breitbart News, fosta pagină de informare pro-Trump a lui Steve Bannon, care singură creează mai multe interacțiuni online decât cele mari patru ziare americane, postează material xenofob și ultra-naționalist, dar rezultă o sursă verificată în Facebook News.

Într-un moment în care 60 la sută dintre americani consideră social media drept cauza principală a prăbuşirii țării, decizia lui Zuckerberg și Kaplan de a arhiva noile acuzații, oferă o idee clară despre prioritățile platformei. Demonstrând încă o dată cât de fragilă este presupusa neutralitate algoritmică.