EXCLUSIV. Vladimir Ionaș cere comasarea localităților și județelor din România: Orice reformă, inclusiv legea salarizării, să vină după reforma administrativ-teritorială

Sociologul Vladimir Ionaș susține că România trebuie să comaseze localități și județe înainte de a adopta alte reforme, inclusiv legea salarizării. Invitat în podcastul difuzat pe canalul de YouTube„HAI România!”, acesta a explicat de ce fragmentarea administrativă îngreunează atragerea fondurilor europene, a vorbit despre preluarea modelului Republicii Moldova și a cerut interzicerea finanțării sportului profesionist din bani publici.

Vladimir Ionaș cere reforma administrativ-teritorială a României. Ce schimbări propune sociologul și de ce critică finanțarea sportului din bani publici

Sociologul Vladimir Ionaș consideră că România are nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să ducă la comasarea unor localități și județe, înaintea altor reforme, inclusiv a legii salarizării.

Invitat în podcastul difuzat marți, 13 octombrie, pe canalul de YouTube „HAI România!”, acesta a explicat cum afectează actuala organizare atragerea fondurilor europene și a criticat finanțarea sportului profesionist din bani publici.

Vladimir Ionaș spune că reforma administrativ-teritorială trebuie să preceadă alte reforme

În dialogul cu jurnalistul Mirel Curea, sociologul Vladimir Ionaș a vorbit despre momentul în care a fost nominalizat pentru funcția de ministru al Dezvoltării, în perioada în care Eugen Tomac fusese desemnat premier. Ionaș a explicat că propunerea sa era legată de un proiect de reformă administrativ-teritorială pe care îl considera esențial pentru România.

Întrebat dacă reorganizarea administrativă reprezintă o pasiune personală, sociologul a explicat că este vorba despre o direcție de reformă pe care și-o asumase deja. Acesta a relatat că a discutat cu Eugen Tomac despre nominalizare și că, ulterior, după oficializarea desemnării acestuia, cei doi au purtat o discuție mai amplă.

Principala solicitare a lui Ionaș a vizat reorganizarea administrativ-teritorială, pe care o consideră o condiție necesară pentru alte schimbări. În opinia sa, orice reformă pe care clasa politică intenționează să o adopte, inclusiv cea privind legea salarizării, ar trebui să fie precedată de reorganizarea administrativă a țării.

Sociologul susține că reforma ar trebui să presupună reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale (UAT), adică de localități, precum și comasarea unor județe. El consideră că actuala structură administrativă trebuie schimbată înainte de adoptarea altor măsuri importante.

„Domnule Ionaș, pentru mine a fost o surpriză extraordinară atunci când m-am văzut nominalizat. Nu știam că sunteți o competență în această materie, am văzut că ați fost propunerea premierului desemnat la vremea respectivă, Tomac, pentru funcția de ministru al Dezvoltării.

Vorba ălora în BD, de ce vă recomandă? E o patimă, e o pasiune de-a dumneavoastră? Că după aia am aflat că chiar vă pricepeți”, a fost întrebarea pusă de gazda Mirel Curea.

„Nu-i nicio patimă, nicio pasiune. Și acum, când stau și mă gândesc la acel moment și la cum a decurs toată perioada, ca să citesc din prietenul nostru comun din Victor Ciutacu, m-am operat de naivitate.

Am avut o discuție cu Eugen Tomac. pe care eu o să-l respect întotdeauna pentru faptul că am putut avea un gentleman’s agreement cu el și cu echipa lui și cu tot ce înseamnă Administrația Prezidențială în acest moment.

Mi-a spus că va accepta acea propunere și că da, că de principiu sunt de acord. Ulterior am avut o discuție mai lungă după ce s-a oficializat nominalizarea domniei sale.

Singura mea solicitare în acel moment a fost legată de reformă administrativ-teritorială. Din punctul meu de vedere, orice reformă ar vrea clasa politică să facă, orice discuție, inclusiv despre legea salarizării, trebuie să vină după ce țara asta va trece printr-o reformă administrativ-teritorială. De ce?

Ar trebui să dispară foarte multe UAT-uri, adică localități, și din punctul meu de vedere, inclusiv județe. E nevoie și de comasarea județelor”, a afirmat Vladimir Ionaș.

Proiectul de reorganizare trebuia prezentat public până la 1 decembrie

Vladimir Ionaș a explicat că reforma pe care o propusese nu presupunea desenarea unei noi hărți administrative de către o singură persoană. Sociologul a criticat tendința unor politicieni de a prezenta variante proprii privind împărțirea administrativă a României.

Acesta a precizat că își asumase proiectul în programul de guvernare pe care îl redactase, primele patru pagini fiind dedicate exclusiv reformei administrativ-teritoriale. Documentul includea și un calendar pentru prezentarea planului.

Potrivit lui Ionaș, dacă guvernul ar fi trecut, programul privind reforma administrativ-teritorială urma să fie făcut public până la 1 decembrie. Sociologul nu se aștepta ca proiectul să fie adoptat de Parlament în condițiile unui guvern fără o susținere politică solidă.

Obiectivul său era ca proiectul să fie cunoscut și susținut de societate, astfel încât cetățenii să pună presiune asupra clasei politice pentru aplicarea reformei. În acest fel, susținerea publică ar fi putut determina politicienii să treacă ulterior la implementarea reorganizării administrative.

„În plus, trebuie să înțeleagă toată lumea… Proiectul de reformă administrativ-teritorială nu îl făceam eu, mă închideam într-o cameră și mă apucam să desenez harta.

Am văzut că e o modă asta, vin mulți politicieni cu hărți desenate, legate de modul în care ar trebui să arate, din punct de vedere administrativ, România.

Eu aveam un obiectiv foarte clar, îl asumasem în programul de guvernare pe care l-am scris. Primele patru pagini erau strict despre reforma administrativ-teritorială, unde îmi asumasem, inclusiv un calendar.

Eu aveam, dacă acel guvern ar trecut, până pe data de 1 decembrie trebuia să fie dat publicității programul privind reforma administrativ-teritorială pe care guvernul și-l asuma. Pe care, repet, nu credeam că îl trecem prin Parlament, nefiind un guvern politic.

Dar obiectivul meu era ca societatea să îmbrățișeze un astfel de proiect, ca ulterior presiunea dinspre societate spre politicieni să convingă politicienii la un moment dat să-l facă”, a adăugat sociologul Vladimir Ionaș.

Vladimir Ionaș critică ideea comasării voluntare a localităților

Sociologul a comentat și propunerile privind comasarea voluntară a localităților, despre care a spus că au apărut ulterior în programul lui Siegfried Mureșan și în discuțiile purtate de Luca Niculescu cu partidele politice.

Ionaș a criticat faptul că politicienii români preiau modelul Republicii Moldova, unde, potrivit acestuia, legislația pentru comasarea voluntară a localităților fusese pregătită în ultimii trei ani și jumătate.

În interpretarea sa, mecanismul presupune o perioadă de șase luni în care localitățile pot decide să se unească. Dacă nu ajung la o înțelegere în acest interval, comasarea ar urma să fie impusă. Jurnalistul Mirel Curea a remarcat, la rândul său, că autoritățile încurajează comasarea voluntară prin acordarea unor fonduri celor care aleg această variantă.

Vladimir Ionaș a amintit că în România au existat două sau trei referendumuri privind unirea unor localități, inclusiv în zona municipiului Buzău, la Oradea și la Cluj. Potrivit sociologului, toate au fost respinse de cetățeni.

Acesta a pus rezultatele pe seama faptului că oamenii nu au înțeles suficient de bine importanța reorganizării administrative, în condițiile în care beneficiile unei asemenea schimbări nu le-ar fi fost explicate.

„Pe mine mă amuză să văd astăzi, am văzut și în programul domnului Siegfried Mureșan ulterior și în discuțiile domnului Luca Niculescu cu partidele politice, ideea de comasare voluntară a localităților.

Și vă spun și de ce. Mi se pare dureros să văd că toată clasa politică din România se inspiră acum din Republica Moldova. În condițiile în care Republica Moldova de trei ani jumătate a pregătit legislația pentru această comasare voluntară. Comasarea voluntară înseamnă următorul lucru: aveți șase luni la dispoziție să vă înțelegeți între voi, să vă uniți, sau dacă nu, vă unim forțat”, a afirmat Vladimir Ionaș.

„Iar voluntariatul e încurajat de faptul că dacă decizi tu, primești niște fonduri”, a adăugat Mirel Curea.

„Ideea este că în România noi am avut două sau trei referendumuri de unire: municipiul Buzău cu o localitate de lângă, la Oradea, dacă nu mă înșel, o chestiune la fel, și la Cluj. Toate respinse de cetățeni, apropo de comasare voluntară.

Oamenii nu înțeleg pentru că nimeni nu le-a explicat cât de importantă e și vă spun, vă dau un exemplu, Polonia”, a continuat Vladimir Ionaș.

Sociologul explică de ce Polonia poate atrage mai multe fonduri europene

Unul dintre argumentele invocate de Vladimir Ionaș în favoarea reformei este capacitatea autorităților de a derula proiecte de infrastructură pe suprafețe mai mari.

Sociologul a dat exemplul Poloniei, despre care a spus că poate implementa proiecte ample de canalizare, infrastructură și agricultură datorită organizării administrative la nivel regional. În comparația sa, teritoriul unui voievodat polonez este echivalent cu cel al mai multor județe din România.

Potrivit lui Ionaș, dimensiunea mai mare a proiectelor facilitează implementarea investițiilor și atragerea fondurilor europene. El a susținut că, în România, organizarea pe unități administrativ-teritoriale mici poate împiedica dezvoltarea unor proiecte comune între localități.

Sociologul a explicat că un proiect de canalizare finanțat din fonduri europene poate ajunge la limita unei comune fără să poată fi extins în localitatea învecinată, chiar dacă o asemenea continuare ar fi utilă. În opinia sa, fragmentarea administrativă îngreunează realizarea investițiilor care ar putea deservi teritorii mai mari.

Ionaș a făcut referire și la Italia, unde unitățile administrative pot gestiona teritorii extinse, ceea ce permite realizarea unor investiții de amploare.

În schimb, el a susținut că România continuă să deruleze proiecte de dimensiuni reduse și că există UAT-uri care nu se pot susține financiar timp de șase luni pe an.

„De ce Polonia are absorbție atât de mare a fundurilor europene? Lăsând o parte înțelegerea între clasa politică și mediul de afaceri referitoare la domne, trebuie să luăm toate proiectele și dacă, pe urmă… Comisia ne spune că 10% nu-s bune și trebuie să dăm bani înapoi. Dăm, important e să atragem cât putem de mult în Polonia.

Ei au proiecte foarte mari. Pentru că neavând județele, ei la șase județe din România au un voievodat, cum numesc ei regiunile mari. Proiectele sunt foarte mari, proiectele de canalizare, de infrastructură, pe agricultură, sunt pe teritorii foarte mari și e mult mai ușor să implementezi.

La noi, dacă un primar de comună ia un proiect pe fonduri europene de canalizare, când ajunge la marginea comunii, se blochează. Nu poate să meargă mai departe, să unească cu următoarea localitate, cu următoarea și așa mai departe.

Aceeași chestiune e și în Italia, unde zonele pe care le administrează o comună, se numește o comună, un fel de Consiliu Județean, e uriașă. Și pot să implementez proiecte foarte mari, pe când la noi mergem cu lucruri mărunte, avem UAT-uri care nu se susțin din punct de vedere financiar șase luni din an, da?”, a fost semnalul de alarmă tras de Vladimir Ionaș cu privire la România.

Vladimir Ionaș ar interzice finanțarea sportului profesionist din bani publici

O altă temă abordată în podcast a fost finanțarea echipelor profesioniste de către autoritățile locale și județene. Vladimir Ionaș a declarat că ar interzice această practică dacă ar avea posibilitatea să ia o asemenea decizie.

În opinia sa, primarii și președinții consiliilor județene nu ar trebui să finanțeze echipe de fotbal sau de handbal din bani publici. Sociologul consideră că autoritățile nu ar trebui să își asume rolul de finanțatori ai cluburilor profesioniste, în condițiile în care bugetele publice trebuie să acopere și alte necesități.

Ionaș a pus sub semnul întrebării și capacitatea României de a susține financiar un număr mare de echipe profesioniste.

„Și a doua chestiune care știu că supără foarte mulți politici, ține de finanțarea sportului profesionist din bani publici, pe care eu aș interzice-o mâine dacă aș avea puterea.

Nu primarul și nu președintele Consiliului Județean trebuie să fie patron de echipă de fotbal sau patron de echipă de handbal. Nu ne permitem să avem 20 de echipe în Liga Profesionistă? Avem 10”, a mai afirmat Vladimir Ionaș.