Acordurile-cadru vizează atât perimetrele cu hidrocarburi pe care austriecii le exploatează deja, cât și noile perimetre pentru care, oficial, nu au luat încă decizia de investiție.

Pentru zona de producție țiței Petromar, situată la 85 de kilometri în larg, compania a pus la bătaie până la 70 de milioane de euro, în patru ani, reprezentând contravaloarea serviciilor de proiectare, achiziție, managementul construcției si punerea in functiune pentru obiective marine si coordonarea activitatilor de instalare pentru diferite echipamente. Acordul Cadru ce va rezulta in urma prezentei proceduri, presupune “prestarea de servicii de inginerie, achiziții, gestionarea lucrărilor de construcție pentru offshore și coordonarea activitatilor de instalare pentru diferite echipamente, mai exact, serviciile ce se vor efectua pentru offshore si coordonarea activitatilor de instalare pentru diferite echipamente”. Contractul se va acorda ponderând oferta financiară(35%) cu cea tehnică(65%).

În alte două contracte scoase la mezat pe Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice SICAP, în 30 noiembrie și 1 decembrie, Petrom a demarat procedurile pentru realizarea de proiecte de inginerie pentru  foraje în Marea Neagră, cu realizarea de infrastructură de țărm și procedurile pentru lucrările propriu-zise(48 de luni), cu o valoare cumulată maximală de circa 120 de milioane de euro.  Sunt vizate perimetre  mai vechi concesionate de Petrom, atât petrolifere cât și gaziere. Producţia de ţiţei şi gaze din apele de mică adâncime din Marea Neagră este de circa 30.000 bep/zi, reprezentând circa 18% din producţia grupului în România. Producţia anuală de ţiţei și gaze provenită din Marea Neagră este echivalentă cu cea necesară pentru a încălzi 1 milion de gospodării timp de un an sau pentru a face plinul la 4,4 milioane de autoturisme.

Se încheie contracte, chiar dacă investiția este “incertă”

Cât privește zăcămintele noi, cum ar fi Neptun Deep, Petrom nu a luat încă decizia de investiție comercială, amânată pentru 2019. Legea offshore, adoptată de curând, care a stârnit atâtea controverse, reglementează extracția tuturor hidrocarburilor din mare, atât din perimetrele vechi cât și cele noi. Forma adoptată a legii a fost criticată de concesionarii Exxon, Petrom, Black Sea Oil&Gas, pentru că ar fi împovărătoare fiscal(cote progresive de până la 85% pe veniturile suplimentare obținute din liberalizarea pieței de gaze) și ar îngrădi libertatea comercială a firmelor(le oblige să tranzacționeze local 50% din toate cantitățile de gaze extrase).

 

”În ceea ce privește dispozițiile fiscale, propunerile de taxare contravin asigurărilor și dispozițiilor legale oferite de statul român la momentul intrării investitorilor în concesiune, sunt foarte împovărătoare și probabil vor face România necompetitivă în comparație cu alte jurisdicții offshore“, arăta Mark Beacom, directorul BSOG.

„Suntem foarte îngrijoraţi de faptul ca vom fi restricţionaţi în vânzarea gazelor. Libertatea de vânzare a gazelor este foarte importantă“, a spus Rainer Seele, directorul OMV, prorpietarul Petrom, subliniind că, spre deosebire de alte ţări din regiune, România este aproape în întregime independentă din punct de vedere energetic. România importă mai puţin de 10% din necesarul său de gaze de la Gazprom, restul fiind produs local de Romgaz şi Petrom. Pentru acest motiv, Seele a mai precizat, ulterior, că UE are chiar mai multă nevoie de gaz decât România.

‘’Ceea ce ați dezbătut astăzi va face mult mai dificil pentru fiecare investitor să își ia decizia de investiție”, arăta Richard Tasker, director Exxon România, imediat după ce legea offshore, în prima ei formă, a fost adoptată în Parlament. Ulterior, după ce președintele Iohannis a retrimis-o în Parlament și a fost adoptată, cu unele modificări, definitiv, Exxon nu a mai ieșit cu declarații publice.

La doar câteva zile după ce legea a fost promulgate, BSOG anunța că a încheiat un contract cu Transgaz pentru transportul gazelor. Cu două săptămâni în urmă, americanii au încheiat un contract de vân zare anticipate a gazelor pe 10 ani, cu ENGIE. Acum, Petrom lansează contractele deja menționate în articol, care vizează exact extracția de hidrocarburi, aflată sub incidența legii offshore, semn că prevederile actului normativ nu sunt chiar atât de dure precum le-au numit petroliștii

Dacă exploatarea gazului în Marea Neagră se va face până la urmă, atunci România ar ajunge al doilea producător din UE, după Olanda, și concurent regional pentru ruși. Doar acest lucru şi este suficient pentru a înțelege importanța și interesele din jurul acestui proiect.

România are o producție anuală de 11 miliarde de metri cubi de gaze, încă 1 miliard de metri cubi se importă din Rusia. Marea Neagră are rezerve estimate de 200 de miliarde de metri cubi, cel mai mult în perimetrul Neptun Deep(Exxon – Petrom), care ar putea adduce o producție anuală suplimentară de 8 miliarde de metri cubi.

 

Exxon şi Petrom au investit 1,5 miliarde de dolari deja în explorare, iar în acest an trebuia să anunţe dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele ar fi urmat să ajungă la ţărm în anul 2020, dar, dacă şi Exxon va amâna decizia finală de investiţie, acest termen nu va mai fi respectat.