În Strategia Naţională de Locuire se precizează că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), autorul documentului, analizează în prezent, cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi al consultanţilor, modele de finanţare a programelor de termoizolare. Strategia, care urmează a fi definitivată în perioada imediat următoare, trasează harta locuirii în România până în 2020. Revista Capital a intrat în posesia draftului de lucru actualizat în aprilie 2016. Măsurile prezentate în document schimbă total regulile în ceea ce priveşte construcţia, finanţarea şi reabilitarea locuinţelor.

În document se vorbeşte despre „crearea unui fond care să reunească sumele de la Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi cele acordate de stat, precum şi fondurile private, şi finanţarea autorităţilor locale (pentru contribuţiile proprii şi pentru contribuţiile asociaţiilor de proprietari)“.

Pe măsură ce banii împrumutaţi încep să fie rambursaţi, fondul va deveni unul de tip revolving, nemafiind necesar ca primăriile şi băncile comerciale să încheie contracte individuale, se arată în strategia MDRAP. Împrumuturile de tip „revolving“ sunt linii de credit pe care împrumutatul le poate accesa treptat, oricând doreşte, plătind în schimb un comision în cazul neutilizării şi o dobândă normală în cazul accesării.

Autorii strategiei specifică faptul că acest tip de împrumut ar fi potrivit pentru primăriile mai mici, în special cele care depun eforturi semnificative pentru a avea acces la finanţare bancară.

Un alt model de finanţare analizat de MDRAP este atragerea unor fonduri paralele de la FEDR şi de la bugetul de stat pentru a acoperi contribuţia autorităţii centrale în programul de termoizolare a locuinţelor (60%). La acestea se adaugă accesarea unor credite bancare pentru a acoperi contribuţia asociaţiilor de proprietari şi, dacă este necesar, a primăriilor.

„Autorităţile locare ar avea responsabilitatea să contracteze împrumutul, iar împrumutul ar fi rambursat de către asociaţiile de proprietari pe durata creditului“, se menţionează în documentul citat.

3% din blocurile comuniste, termoizolate

Cele mai multe imobile, reprezentând circa 5% din totalul celor 96.414 blocuri identificate la nivel naţional, au fost reabilitate termic din fondurile proprii ale românilor sau cu bani de la bugetul local al primăriilor, conform raportărilor primite de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) de la prefecturi.

Spre comparaţie, în cei şapte ani de funcţionare, programul naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, prin care statul contribuie cu jumătate din fondurile necesare lucrărilor de construcţie, a condus la reabilitarea termică a numai 1.563 de blocuri de locuinţe, formate din aproape 60.000 de apartamente. Pentru realizarea acestor lucrări, statul a scos din buget circa 526 mil. lei. Dată fiind contribuţia de 50% a statului în programul de reabilitare, costul lucrărilor a fost dublu. Tabloul general arată că doar 3% din cele circa 85.000 de blocuri construite până în 1990 au trecut prin programul de reabilitare termică.

CITIŢI ŞI

Te-ar putea interesa și: