Consiliul Județean Giurgiu a emis certificatul de urbanism încă din luna mai a acestui an, iar, în prezent, toată documentația se află în analiză ISU Giurgiu, pentru avizele de rigoare, arată mai multe documente consultate de Capital.

Lucrările efective sunt preconizate a începe de anul viitor și ar trebui să fie finalizate până în 2020.

Pe de altă parte, firma care se ocupă de proiectare și care va avea, cel mai probabil, și contractul de construcție efectivă este controlată de un personaj cu probleme, vechi client al CFR, dar și protagonist al unui dosar instrumentat de DIICOT sub acuzația de constituire de grup infracțional organizat.

 

Peste 13 ani de neputință

16 miniștri, în 13 ani, au trecut pe la Ministerul Transporturilor, demnitari care nu au fost în stare să repună în circulație prima cale ferata din România, Bucureşti-Giurgiu. Campania România Blocată continuă cu un proiect strategic privind infrastructura feroviară, scria Capital în urmă cu doar câteva luni.

 

Pe traseul primei linii de cale ferată din România, proiect care asigura legătura cu Bulgaria şi Turcia, a fost construit podul de la Grădiştea. Linia de cale ferată de importanţă strategică pentru România, Bucureşti-Giurgiu, rută ce asigura legătura între Dunăre şi regiunile României, este blocată din cauza unui pod rupt de inundaţiile din 2005. Între timp, podul de la Grădiştea a dispărut definitiv, iar localnicii au improvizat o punte pentru a traversa râul Argeş. După 13 ani de la prăbuşirea podului de la Grădiştea, Ministerul Transporturilor, prin compania CFR SA, speră să redeschidă traficul în 2022.

În judeţul Giurgiu, la nici 35 km de Bucureşti, „fantoma” podului de la Grădiştea arată cât de degradată este infrastructura feroviară din România şi tot ce se “construieşte” pentru dezvoltarea căii ferate, precum şi viitorul României, o ţară în paragină, în curs de prăbuşire.

 

Timpul a stat în loc, nu s-a reparat nimic în cei 13 ani, s-a furat tot, puntea construită de localnici ne întoarce înaintea anului 1869, când între Bucureşti-Giurgiu este inaugurată prima cale ferată din Romania, de către Regele Carol I. Lângă puntea construită în locul podului peste râul Argeş este un pod mai mare, construit înainte de 1989. Podul este aproape gata, dar niciodată nu s-a reuşit finalizarea lucrărilor. Astăzi, din podul luat de ape a rămas un pilon, iar lipsa acestuia prelungeşte semnificativ distanţa pe calea ferată dintre Bucureşti-Giurgiu, trenurile fiind obligate să ocolească pe la Videle, adică în loc de 74 km, drumul pe calea ferată este de 118 km. 

 

Firma proiectantă, controlată de un vechi client CFR cu probleme penale

 

Proiectul care a primit avizul CJ Giurgiu a fost realizat de compania Baicons, controlată de Marin Baicu, vechi client al CFR, dar și protagonistul unui dosar penal deschis de DIICOT.

Numele lui Marin Baicu a apărut în dosarul de crimă organizată în care a fost arestat preventiv Dan Besciu, asociat și administrator la Euroconstruct 98 Trading SRL, pus sub acuzare DIICOT pentru evaziune fiscală, delapidare și spălare de bani. Conform anchetatorilor, Baicu era unul dintre liderii grupării de crimă organizată care, prin firmele sale, ăr fi păgubit CFR și Compania Națională de Drumuri, scria România LIberă.

„S-a stabilit că, în perioada 2011-2014, Dragoş Nedelcu (fost angajat al lui SOV la Realitatea Media – n.r.) şi Marin Baicu, administrator, de fapt, al SC Baicons Impex SRL (…), Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Praher Peter şi Josep Horneger (…) au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop obţinerea prin mijloace frauduloase a unor mari sume de bani, provenite din fonduri publice angajate de companii aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor (Compania Naţională de Căi Ferate şi CNADNR), pentru organizarea şi derularea unor achiziţii publice de lucrări de infrastructură feroviară şi rutieră”, se menționează într-un comunicat al DIICOT, din decembrie 2014.

Conform unui articol din decembrie 2014 al agenției de presă Mediafax, „în dosar sunt urmăriţi penal, pentru fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani, senatorul Gabriel Mutu (PSD) şi deputatul Mario Ernest Caloianu (UNPR). (…) Gabriel Mutu este urmărit penal şi pentru folosirea cu rea-credinţă a bunurilor societăţii şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. (…) Tot senatorul este acuzat că în perioada 2009 – 23.07.2013 a dispus transferul sumei totale de 1.064 692 lei din conturile SC GM Activ Building Management SRL, în conturile a cinci dintre «firmele-fantomă» administrate de membrii grupului infracţional organizat”.