Sentintele Curtii au acoperit o problematica variata, de la icalcarea dreptului la viata familiala la reabilitarea detinutilor politici si restituirea proprietatilor confiscate abuziv de stat. in fiecare dintre cele cinci cazuri, Curtea a rezolvat favorabil plingerea, acordind despagubiri de la 198.850 USD (cazul Brumarescu), la 186.000 de franci francezi (cazul Ignaccolo-Zenide). Statul plateste greselile autoritatilor – justitie, SRI, interne. in cazuri precum cel al lui Ilascu, solutia Curtii Europene este o chestiune de viata si de moarte
Cazul Aurel Rotaru: a fost violat dreptul la viata privata, umanitate si la un proces echitabil. inchis i vremea comunistilor, Aurel Rotaru a solicitat i 1992 sa fie reabilitat politic. Pe baza uni act remis de SRI, Ministerul de Interne a lansat informatia ca Rotaru nu a suferit de pe urma comunismului, ci ca a fost legionar. Abia i 1997 directorul SRI a rectificat mentionind ca, de fapt, fusese vorba de o coincidenta de nume. Curtea a stabilit despagubiri de 65.000 FF.
Dalban contra Rominiei: a fost violat dreptul la libera exprimare si la un proces echitabil. Ziaristul Ionel Dalban (n. 1928), editor al saptaminalului „Cronica Romascana”, a publicat i 1992 un articol despre o serie de fraude comise de directorul societatii agricole de stat Fastrom Roman, articol care punea i cauza si pe un senator. Ziaristul afirma ca informatiile publicate proveneau din raportul sectiei economice a politiei generale. Justitia romina l-a condamnat la trei ani ichisoare cu suspendare si la plata a 300.000 de lei celor doi. Chiar daca i aprilie 1998, justitia romina a anulat pedeapsa, Curtea Europeana a decis acordarea a 20.000 FF despagubiri morale vaduvei lui Aurel Dalban (ziaristul a decedat i 1998).
Ignaccolo-Zenide contra Rominiei: 186.000 FF pentru violarea dreptului la viata familiala. in urma divortului, Rita Ignaccolo-Zenide, cetatean francez, a obtinut printr-o hotarire definitiva i Franta, rezidenta copiilor. in timpul vacantei, fostul sot nu a mai lasat copiii sa se itoarca la mama. Desi aceasta din urma a obtinut custodia copiilor si printr-o hotarire judecatoreasca pronuntata i Rominia, hotarirea nu a devenit niciodata executorie. Dupa 1990, mama nu si-a vazut copiii decit o singura data, i 1997, i cursul unei itrevederi organizate de autoritatile romine.
Capital: Cit de accesibila este, pentru o persoana care nu are foarte multi bani, intentarea unei actiuni la Curtea de la Strasbourg?
Avocat Corneliu Dinu: Nu necesita multi bani, dar este o procedura greoaie si necesita mult timp. Pe de alta parte, nu orice caz este de competenta Curtii Europene. Trebuie ideplinite anumite conditii. Trebuie sa fi depasit faza tuturor cailor de atac interne si dupa aceea, i termen de sase luni, sa te adresezi Curtii Europene. Chiar daca instanta din tara da satisfactie partiala, se poate face actiune la Curtea Europeana. Fie pentru ca s-au ignorat unele probe, fie pentru ca s-au interpretat gresit, fie pentru ca legea a fost interpretata gresit.
Capital: Grupul Ilie Ilascu a dat i judecata Republica Moldova si Rusia la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Ce sanse dati unei sentinte favorabile?
Avocat Corneliu Dinu: incepind din momentul arestarii lor, s-au savirsit o suita de nedreptati si ilegalitati. Au fost maltratati. Unul dintre ei a fost i asa fel batut, icit papagalul pe care il avea i casa si care ivatase citeva cuvinte, a amutit din ziua aceea.
Desi arestati ca infractori de drept comun, nu au stat i arestul politiei, ci i cel al garnizoanei Armatei a 14-a. La perchizitiile facute nu s-au respectat dispozitiile procedurale. in cazul lui Ilie Ilascu s-a spus ca s-a ridicat un pistol, dar nu s-a icheiat procesul verbal, asa cum prevede procedura penala. Autoritatile asa-zisei republici transnistrene nu aveau nici legi la vremea aceea. L