Acest plan, decis la summitul de vineri al Uniunii Europene, provoacă rezistenţă din partea est-europenilor care se simt jigniţi văzând o foarte mare nedreptate să li se ceară să se sacrifice pentru ţările care încă se bucură de o bunăstare mult mai mare, chiar şi cu munţi de datorie publică.
Liderii din Cehia şi Slovacia s-au declarat împotriva planului, un sentiment de asemenea exprimat într-un limbaj mult mai emoţional de oameni din întreaga regiune. „Aceasta trebuie să fie un fel de glumă proastă”, a declarat Jonas Vaicys, un profesor de matematică din Lituania, un stat ex-sovietic care încă se reface după o puternică lovitură primită în timpul crizei financiare din 2008-2009. „Lituania însăşi este pe punctul de a cere ajutor internaţional şi nu să doneze bani pentru nişte fonduri”.
Planul este una dintre o serie de măsuri pe care liderii UE au convenit să le ia în timp ce luptă să scoată Europa din criza datoriei sale. Aceasta implică faptul că membrii UE trebuie să ofere până la 200 de miliarde de euro în împrumuturi Fondului Monetar Internaţional pentru ca el să poată salva statele îndatorate. Cea mai mare parte a banilor ar veni de la membrii zonei euro, dar şi celor care nu folosesc moneda comună li se cere ajutor.
Ungaria şi România nu pot contribui întrucât ele încă plătesc împrumuturile de la FMI pentru planurile de salvare din trecut. Şi Bulgaria, cel mai sărac membru al UE, spune că nu are nimic de oferit, notează AP. „Bulgaria nu a provocat criza din zona euro şi nici nu va fi cea care să scoată zona din criză”, a declarat ministrul de externe Nikolai Mladenov în timpul unei dezbateri aprinse, în parlament, miercuri.
Dar o serie de alte ţări ex-comuniste se confruntă acum cu o obligaţie de a face rezerve de la băncile lor centrale la dispoziţia FMI sub formă de credite. Acest lucru marchează aproape o schimbare pentru o parte a Europei ce a depins ani de zile de ajutoare din Vest pentru a depăşi moştenirea economică slută a comunismului şi care încă se bazează pe subvenţii considerabile de la UE în fiecare an.
Dar faptul că acestor ţări li se cere să ajute la rezolvarea problemelor semnalează cât de departe au ajuns după ani de investiţii şi de creştere economică. Unii din această regiune susţin că numai recunoştinţa ar trebui să îi împingă să contribuie la fond fără să se plângă. Dar, în ciuda anilor de progres economic, nivelul de trai din Europa Centrală şi de Est încă se află mult în urma Occidentului şi mulţi îşi calcă pe inimă să meargă împreună cu planul FMI.
Polonia, de exemplu, are o datorie mult mai mică decât a Greciei şi Italiei, dar aceasta se datorează faptului că statul nu oferă beneficii generoase pentru bunăstarea poporului său pe care mulţi le consideră de la sine înţelese în Occident. Salariile din sectorul public, beneficiile pentru şomeri şi bonusurile pentru copii sunt doar o fracţiune din ceea ce ele sunt în mare parte în Vest. Acum, cerând acestor ţări să se lipsească de fonduri pentru membrii îndatoraţi ai zonei euro ar putea crea o reacţie populară împotriva oricăror guverne ce contribuie, în special când propriile lor economii simt deja durerea venită din criza europeană mai largă.
Primul ministru ceh Petr Necas a declarat că se opune să contribuie cu aproximativ 90 de miliarde de coroane (3,5 miliarde de euro), sumă ce i-a fost cerută ţării sale. Dar el a spus de asemenea că este nevoie de o mai multă analiză înainte ca guvernul lui să ia o decizie. „Este o situaţie gravă şi o problemă financiară foarte complicată”, a declarat Necas marţi. „Este vorba despre o sumă de bani considerabilă”.
„Noi ar trebui să plătim pentru luxul lor?”
În Slovacia, Jozef Kollar, un lider al Libertăţii şi Solidarităţii, un partid de centru-dreapta în guvern, a declarat că are o părere „generală negativă” despre plan. El l-a calificat drept o „tranzacţie stranie” urmărită de liderii german şi francez pentru a obţine mai mulţi bani pentru un fond de salvare al UE fără a trece prin parlamentele lor. Starea de spirit este diferită în Polonia unde guvernul pro-UE al primului ministru Donald Tusk şi banca centrală sunt în favoarea contribuţiei. Liderii de la Varşovia speră să adopte moneda euro într-o zi şi susţin că supravieţuirea zonei euro – o sursă de subvenţii mari de la UE şi un partener comercial cheie – este crucială pentru propria continuare a creşterii şi modernizării Poloniei. „Un colaps al zonei euro ar fi un dezastru economic pentru noi”, a declarat marţi preşedintele băncii centrale Marek Belka. Polonia, cel mai mare dintre noii membri ai UE, încearcă de asemenea să se impună ca o putere europeană de conducere şi, prin urmare, pur şi simplu vrea să fie în joc, scrie AP. Punctul de vedere al populaţiei este diferit, cu toate acestea. Cel mai mare tabloid polonez, Fakt, a încercat să exprime un sentiment de jignire legat de ceea ce el descrie a fi o nedreptate absurdă. El a publicat articole pe prima pagina marţi şi miercuri ce compară salariile mici din Polonia, unde cel minim este de 1.400 de zloţi (410 dolari) pe lună, cu salariile de două sau trei ori mai mari în Grecia şi Italia. „Şi noi ar trebui să plătim pentru luxul lor?”, se întreba ziarul marţi cu litere de-o şchioapă pe prima sa pagină.
Tomas Vlk, un analist de la Patria Finance din Praga, se îngrijorează că participarea ar putea „agrava poziţia cehă în ochii agenţiilor de rating”. Acest lucru, la rândul său, ar putea face mai scump pentru Praga să îşi finanţeze propria datorie de stat. Preşedintele ceh, Vaclav Klaus, cunoscut pentru euroscepticismul său, a declarat că se opune să contribuie. El a susţinut că acest lucru s-ar adăuga la problemele proprii legate de datoria ţării, chiar dacă împrumuturile de la banca centrala pentru FMI nu provin de la bugetul de stat şi nu au un efect direct asupra datoriei de stat. „În această situaţie, ar fi iresponsabil să ne creştem datoria oferind mai multe împrumuturi ţărilor cu datorii extreme, ce le-ar permite doar să-şi amâne în continuare găsirea unor soluţii reale”, a afirmat Klaus luni la postul public de radio ceh.
Sursa: Agerpres

Te-ar putea interesa și: