Eugen Tomac a adus în atenție, într-o postare pe Facebook, modul în care a decurs votul în Parlamentul din Olanda cu privire la acceptarea Bulgariei în Spațiul Schengen.

Europarlamentarul român a menționat că în seara zilei de 21 decembrie, Parlamentul olandez a găzduit o discuție intensă. Dezbaterea a făcut referire la politica privind străinii și azilul. În cadrul acestor discuții, s-a prezentat o moțiune împotriva propunerii guvernului interimar Rutte de a sprijini aderarea Bulgariei în Spațiul Schengen. Conform lui Eugen Tomac, deputatul Caspar Veldkamp de la Nieuw Sociaal Contract a inițiat moțiunea. Acesta a solicitat ca Olanda să adopte poziția Austriei. Adică, să accepte intrarea Bulgariei în Schengen în mod treptat.

Eugen Tomac a povestit ce s-a discutat în Parlamentul olandez

„Deputatul Caspar Veldkamp de la Nieuw Sociaal Contract a depus moțiunea prin care solicita ca Olanda să se alăture poziției Austriei și anume să accepte intrarea Bulgariei în Schengen în etape, întâi doar pe cale aeriană, nu și terestră”, a scris Eugen Tomac pe pagina sa de socializare.

Conform lui Eugen Tomac, în timpul dezbaterii, Eric van der Burg, secretarul de stat pentru Justiție și securitate în domeniul azilului și migrației, a făcut o declarație. Acesta a menționat că moțiunea sugera că Olanda ar trebui să susțină un posibil rezultat al negocierilor. Olandezul a menționat că este necesară unanimitatea, sau cel puțin un consens deplin.

Poziția categorică exprimată de secretarul de stat pentru Justiție

„În momentul în care Austria pune această cerință, nu putem face altceva decât două lucruri. Putem spune că acceptăm dorința Austriei, conform acestei moțiuni, aș putea spune. Sau putem spune: nu, considerăm că, dacă această dorință a Austriei este pe masă, nu vom permite Bulgariei și României să adere în niciun fel”, ar fi fost poziția adoptată de secretarul de stat de la Justiție.

Eugen Tomac a ținut să atragă atenția menționarea țării noastre în contextul în care inițiativa parlamentară viza exclusiv Bulgaria. El a explicat că, în cele din urmă, această moțiune nu a fost adoptată în urma votului. Europarlamentarul a subliniat că un aspect interesant este că Partidul pentru Libertate (PVV), condus de extremistul Geert Wilders, câștigătorul alegerilor din 22 noiembrie, a votat împotriva moțiunii.

Premierul interimar Mark Rutte țintește conducerea NATO

În schimb, partidele Uniunea Creștină, Nieuw Sociaal Contract, VVD, CDA și partidul populist al fermierilor (BBB) au susținut moțiunea.

Tomac a spus că atât rezultatul votului, cât și schimbarea radicală a poziției oficiale a Olandei, arată că premierul interimar Mark Rutte este implicat într-o campanie agresivă pentru a obține conducerea NATO.

„Atât votul dat, cât și schimbarea radicală a poziției oficiale a Olandei, arată că premierul interimar Mark Rutte este într-o campanie agresivă pentru șefia NATO, motiv pentru care a abandonat mesajul anunțat în comun cu Nehammer la începutul acestui an, pe 26 ianuarie, la Viena, când anunțau un front comun împotriva extinderii spațiului Schengen„, a spus acesta.

Europarlamentarul cere un demers serios la CJUE

Eugen Tomac a spus că rămâne de văzut dacă Austria va renunța la condițiile absurde impuse atât României, cât și Bulgariei. Sau, dacă va continua să blocheze un drept garantat de tratatele UE și Acordul Schengen.

În opinia sa, încheierea anului 2023 vine fără o perspectivă clară în privința eliminării frontierei UE pentru România. El crede că Guvernul trebuie să se pregătească pentru un demers serios la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Potrivit acestuia, pierderile estimate până acum depășesc 100 de miliarde de euro, iar acest aspect nu mai poate fi ignorat.

Conform acestuia, președintele Iohannis ar trebui să solicite o dezbatere urgentă în cadrul Consiliului European pe această temă. Eugen Tomac a spus că nu poate fi permis ca un guvern pro-rus precum cel de la Viena să ne umilească în mod repetat. Problema extinderii Spațiului Schengen nu mai reprezintă doar o dispută între noi și Viena; a devenit o problemă majoră.

„Scenariul cu întărirea în două etape este inacceptabilă, această abordare nu este europeană, ci profund sovietică. După ce că așteptăm de 13 ani să ne bucurăm de libera circulație, cineva vrea să mulțumim pentru că suntem primiți doar pe calea aerului, deși Europa unită s-a clădit la pas, nu prin zbor”,  a punctat el.