Cristian Cioacă a solicitat liberarea condiționată și a apărut din nou, miercuri, în fața judecătorilor, după ce a executat mai mult de 3 sferturi din pedeapsă. Cioacă este închis la Penitenciarul Mioveni, acolo unde execută o pedeapsă privativă de libertate de 16 ani și 8 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de loviri și vătămări cauzatoare de moarte, profanare de morminte și acces ilegal la un sistem informatic.

Fostul polițist a fost condamnat în iunie 2014 și a acumulat un total de 4.890 de zile executate și câștigate, cu 300 de zile mai mult decât fracția minimă de ¾ din pedeapsă (4.566 zile).

Mai mult de atât, comisia de liberare condiționată din cadrul penitenciarului a descris comportamentul lui Cristian Cioacă drept unul ”corespunzător pe întreaga perioadă a executării pedepsei, dovedit prin multiple recompense și participare constantă la activități lucrative”.

Judecătorii: Nu a dovedit că se poate reintegra social

Verdictul final a rămas la mâna magistraților de la Judecătoria Pitești, acolo unde s-a pus în dezbatere cererea sa.

Judecătorii au scris, în motivarea respingerii cererii de liberarea condiționată, că faptele de care Cioacă se face vinovat, care denotă un ”potențial criminogen ridicat, (…) au produs puternice reacții în rândul societății o lungă perioadă de timp, fără ca acesta (Cristian Cioacă, n.r.) să facă dovezi reale că se poate reintegra social, în condițiile în care persoana privată de libertate nu-și asumă nici în prezent faptele comise, nu le recunoaște și, implicit, nu le regretă”.

Nu-și asumă faptele, se arată în motivarea Judecătoriei Piteşti

Magistrații au mai argumentat prin lipsa eforturilor depuse de Cioacă pentru plata despăgubirilor civile către familia Elodiei Ghinescu, stabilite de judecători. Fostul polițist are de plătit 250.000 de euro mamei și fratelui fostei sale soții, iar restul, până la 380.000 de euro, fiului său și al avocatei.

”Sub acest aspect instanţa reţine că deţinutul a dovedit de-a lungul timpului nepăsare atât faţă de memoria victimei, prin neasumarea faptelor sale, cât şi faţă de victimele colaterale, prin faptul că nu a depus minime diligenţe de diminuare a consecinţelor infracţiunilor săvârşite, prin achitarea fie si parţială a despăgubirilor civile la care a fost obligat faţă de familia victimei (fiul minor al acesteia si al inculpatului, mamă, frate), cu toate că din caracterizarea depusă la dosar reiese că persoana condamnată a beneficiat de sprijin financiar pe tot parcursul executării pedepsei, realizând totodată venituri şi ca urmare a muncii prestate în penitenciar conform art.83 alin.1 lit.a,b, e rap. la art.86, art.87 din legea nr. 254/2013, astfel că, în opinia instanţei avea posibilitatea de a achita cel puţin parţial sumele ce i-au fost puse în sarcină, dacă dorea să facă dovada bunei credinţe în acest sens.

Toate aceste aspecte reflectă faptul că deţinutul nu a conştientizat consecinţele faptelor sale, nu le asumă, nu a făcut progrese reale pe calea reintegrării sociale din această perspectivă şi nu prezintă garanţii suficiente că punerea sa în libertate nu constituie un pericol pentru societate, impunându-se ca acesta să-şi intensifice eforturile în ceea ce priveşte formarea unei atitudini de respect faţă de valorile sociale şi ordinea de drept”, se arată în motivarea Judecătoriei Pitești.

Anterior, avocatul lui Cioacă invocase faptul că acesta nu a avut economii, astfel încât să dispună de bani ”și să existe prezumția că a înstrăinat sau înlăturat bunuri din patrimoniu în scopul sustragerii de la acoperirea obligațiilor civile”.

Cioacă va putea formula o nouă cerere abia în luna noiembrie. Decizia Judecătoriei Pitești nu este definitivă și poate fi atacată în termen de trei zile de la comunicare.