Libertatea nu începe odată cu deschiderea porților penitenciarului, ci cu voința de a construi o viață nouă, departe de greșelile trecutului. La Penitenciarul Mioveni, un eveniment unic, „Puntea spre libertate”, a reunit oameni care au trecut prin greul detenției și au reușit să-și refacă viața, cu cei care se pregătesc să pășească din nou în societate.
A fost o întâlnire plină de emoție și învățăminte, în care experiența și curajul de a povesti au devenit adevărate lecții de viață. Aici, Cristian Cioacă a povestit celor încă încarcerați despre viața după gratii.
Foști deținuți, exemple de reintegrare la Penitenciarul Mioveni
Penitenciarul Mioveni a organizat în weekend un eveniment inedit menit să ofere sprijin moral și inspirație persoanelor private de libertate care urmează să fie eliberate. Proiectul, intitulat „Puntea spre libertate”, a adus față în față actuali deținuți și foști condamnați care au reușit să se reintegreze cu succes în societate, demonstrând că schimbarea este posibilă.
„Am avut alături de noi trei foști deținuți ale căror povești ne-au atins pe toți. L-am ascultat pe domnul Cristoloveanu Aurel, un om cu o viață plină de încercări. A crescut în orfelinat, a fost abandonat de familie, dar a avut credința și speranța că într-o zi viața lui se va schimba. A vorbit deschis despre greutăți, dar și despre lucrurile bune pe care le-a descoperit când a decis să-și schimbe viața.
A plâns de foame, la propriu, dar nu a încetat niciodată să vadă partea bună din viață. Astăzi muncește și este omul de bază al unei fundații. Ne-a spus, cu bucurie, că a cunoscut o femeie minunată cu care s-a căsătorit și că, deși boala i-a răpit-o, este recunoscător că a putut să-i fie alături până la capăt.
Alături de noi a fost și domnul Marin Marian Alin, care și-a pus povestea în paginile unei cărți: „Jurnalul detenției mele”. Ne-a făcut să zâmbim povestindu-ne unde ascundeau unii carnea macră sau cum „piețele” dispuse la camerele de deținere necesitau coordonare atentă între deținuți. Ne-a vorbit despre cum și-a făcut planuri de viață în penitenciar și despre adrenalina simțită în ziua liberării.
A depus 101 de cereri de angajare pe diferite site-uri și a așteptat, zi de zi, să fie sunat. N-a fost ușor, luni întregi nu a venit niciun telefon. Dar a continuat să spere și să-și îndrepte pașii greșiți din trecut. Astăzi scrie volumul al doilea și suntem curioși să vedem cum arată libertatea prin ochii lui”, au anunțat cei de la Penitenciarul Mioveni în postarea de Facebook.
Cazul „Elodia”, readus în atenția publicului
Foștii deținuți invitați au demonstrat, prin propriile povești, că reintegrarea este un drum dificil, presărat cu prejudecăți, refuzuri și provocări, dar nu imposibil de parcurs. În fața celor care își numără ultimele zile până la eliberare, aceștia au vorbit despre muncă, disciplină și determinare ca arme împotriva recidivei. Prin astfel de inițiative, Penitenciarul Mioveni nu oferă doar speranță, ci și instrumente concrete pentru ca libertatea să devină o șansă reală la un nou început.
Unul dintre ei a fost chiar Cristian Cioacă.
Cazul Elodia Ghinescu este unul dintre cele mai mediatizate dosare penale din România, devenind un adevărat fenomen în presa anilor 2007–2010. Avocata din Brașov a dispărut fără urmă în august 2007, iar soțul ei, polițistul Cristian Cioacă, a fost considerat principalul suspect. Ancheta a scos la iveală indicii care sugerau o crimă, deși trupul victimei nu a fost găsit niciodată.
Probele administrate de anchetatori, inclusiv urme biologice descoperite în apartamentul familiei și pe obiecte personale, au fost folosite pentru a construi acuzarea, cazul fiind intens urmărit de opinia publică.
„Domnul Cioacă Constantin Cristian, un om cunoscut publicului larg, a petrecut mai bine de 10 ani în unitatea noastră. În tot acest timp, a fost omul de bază în mai multe puncte de lucru din penitenciar. Dacă timp de un deceniu a privit zilnic pădurea din spatele închisorii, astăzi conduce prin toată lumea, fiind angajat la o firmă de transport.
Și pentru el, începutul a fost greu, mulți îl refuzau spunând: „Aaa, e vorba de tine… pas”. Dar nu a renunțat.
Libertatea de a privi altundeva decât spre acea pădure îi aduce azi o bucurie imensă. Ne-a spus că și el a scris o carte, o ține în mașină și se uită la ea în fiecare zi. L-am încurajat să o publice și să folosească timpul pentru a fi o voce activă în schimbarea percepției societății asupra foștilor deținuți și, poate, chiar a societății în ansamblu.
Nu încetăm să credem că societatea evoluează, iar esența schimbării stă în capacitatea și dorința de a influența pozitiv comunitatea prin activități constructive, așa cum a fost și cea de astăzi”, au spus reprezentanții penitenciarului.
Proiectul care răspunde la o nevoie reală
În cadrul întâlnirii, trei foști deținuți și-au împărtășit experiențele, vorbind despre greutățile întâmpinate după părăsirea penitenciarului, dar și despre pașii concreți care i-au ajutat să își reconstruiască viața. Aceștia au abordat teme precum dificultatea găsirii unui loc de muncă, depășirea stigmatizării sociale și importanța disciplinei dobândite în perioada detenției.
„Proiectul de astăzi a venit ca un răspuns la o nevoie reală: aceea ca persoanele private de libertate să aibă un model pozitiv. A fost o întâlnire între cei care urmează să fie puși în libertate și cei care au reușit să se reintegreze cu succes.
Un dialog sincer, cu sprijin emoțional, sfaturi practice și povești de viață care inspiră. În penitenciar, noi nu oferim doar locuri de muncă, programe și consiliere. Încercăm să dăm fiecărei persoane un sens, un scop și să arătăm că disciplina poate fi un factor motivant și plăcut, care să conducă la un stil de viață mai bun”, au anunțat aceștia.
Rata recidivei în România este în scădere
Statisticile prezentate au arătat că, deși rata recidivei în România este în scădere, anumite infracțiuni – precum furtul calificat sau conducerea fără permis – rămân cu un risc ridicat de repetare, de peste 87%.
În schimb, infracțiunile violente, precum omorul sau violul, au o probabilitate mai redusă de recidivă, între 38% și 51%. Organizatorii au subliniat că astfel de proiecte au rolul de a reduce și mai mult aceste procente, prin modele pozitive și sprijin concret.
„Mereu ne-am întrebat ce fac persoanele private de libertate după anii petrecuți în detenție și câte dintre planurile din detenție reușesc să le ducă mai departe atunci când revin în societate. Persoanele aflate în detenție se confruntă cu numeroase provocări în momentul liberării: stigmatizarea socială, dificultatea de a găsi un loc de muncă, restabilirea relațiilor familiale și adaptarea la schimbările din comunitate.
Cu toate că, în România, rata recidivei a scăzut semnificativ în ultimii ani, studiile ne arată că infracțiuni precum furtul calificat sau conducerea vehiculelor fără permis au o probabilitate de recidivă de 87–92%, în timp ce infracțiunile violente, cum ar fi omorul sau violul, au o rată mult mai scăzută, între 38% și 51%.
În ansamblu, datele arată o tendință bună, dar și că e nevoie de o reformă reală în sistemul penitenciar pentru a dezvolta progresul”, au transmis reprezentanții Penitenciarului Mioveni pe pagina de Facebook.
Reintegrarea nu este ușoară
Participanții au transmis un mesaj puternic celor din penitenciar: reintegrarea nu este ușoară, însă cu perseverență, răbdare și sprijin, libertatea poate însemna un nou început, nu o întoarcere la trecut.
Evenimentul de la Mioveni a demonstrat că puntea spre libertate se construiește prin povești reale, implicare comunitară și dorința sinceră de schimbare.
