Economiile românilor au crescut de aproape cinci ori în ultimii şase ani. Cu toate acestea, în clasamentul ţărilor din centrul şi estul Europei, realizat în funcţie de economiile deţinute în medie de o persoană, România se află pe ultimul loc. Dar lucrurile încep să se schimbe.

Creşterea economică din ultimii ani le-a băgat românilor mai mulţi bani în buzunare. Dacă în anul 2000 gospodăriile deţineau economii financiare în valoare de cinci miliarde de euro, în 2006 suma a ajuns la 23,3 de miliarde de euro. Este de aşteptat ca această tendinţă să se menţină şi în următorii ani, datorită creşterii produsului intern brut într-un ritm foarte rapid. Conform unei prognoze a Unicredit Group, economiile populaţiei vor ajunge în 2009 la aproximativ 39 de miliarde de euro.

Această evoluţie nu este însă specifică numai ţării noastre. Toate statele din regiune au beneficiat, în ultimul timp, de condiţii macroeconomice favorabile, care au condus la creşterea veniturilor. De fapt, comparând nivelul economiilor populaţiei din ţările Europei Centrale şi de Est, se observă că numai în Bulgaria economiile sunt mai mici decât la noi, pentru că populaţia din ţara vecină este mai puţin numeroasă. În schimb, în Polonia, economiile populaţiei au fost, în 2006, de peste şapte ori mai mari decât cele ale românilor. În acelaşi timp, cehii aveau de trei ori mai mulţi bani puşi deoparte, la nivel naţional, deşi au o populaţie pe jumătate faţă de cea a României.

În timp ce veniturile din România sunt semnificativ mai mici decât media din Uniunea Europeană, avem şi o rată de economisire mult mai mică. Rata de economisire la nivelul UE este de 11%. Nemţii, italienii şi francezii ating 15%. Conform Institutului Naţional de Statistică, o familie din ţara noastră „pune la saltea“, în medie, numai 5,2% din venituri, ceea ce arată că, în materie de economii ale populaţiei, discrepanţa se adânceşte. În România, numai familiile care deţin o afacere au o rată de economisire (17%) mai mare decât media europeană. Salariaţii economisesc 7% din venituri, agricultorii, 6,5%, iar pensionarii numai 3,6%. De altfel, conform datelor oficiale, peste 40% dintre gospodăriile din ţara noastră au cheltuieli mai mari decât veniturile, aceasta arătând că familiile respective se împrumută pentru a consuma sau consumă din economiile realizate în trecut.

În România, existenţa unui nivel redus de economisire are mai multe explicaţii. „În primul rând, rata dobânzii a fost real negativă în 2005 şi prima parte din 2006, iar impozitul pe câştigurile din dobânzi a crescut de la 1% la 16%, ceea ce a inhibat economisirea“, spune Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată. O altă cauză a fost aprecierea leului faţă de euro şi dolar, care a făcut neatractivă economisirea în valută, principalul mod de economisire după Revoluţie. Pe lângă explicaţiile de natură monetară, există şi unele de natură structurală. „Alternativele la economisire au fost mai atractive. În primul rând, de câţiva ani suntem într-o frenezie a consumului“, consideră analistul Liviu Voinea.

Dar probleme cu acest indicator nu sunt numai în România. În unele ţări din Centrul Europei, rata de economisire a urmat, în ultimii ani, un trend descrescător. „Rata de economisire din Cehia a scăzut de la 8% în 2000, la 5,1% anul trecut. Familiile au început să folosească o parte mai mare din venit pentru consum, ceea ce a dus la scăderea economisirii şi la creşterea îndatorării“, spune Pavel Zubek, director adjunct al biroului de comunicare al Băncii Naţionale a Cehiei. În opinia oficialului ceh, scăderea are drept cauză atât schimbările în comportamentul consumatorilor, cât şi convergenţa economică cu zona euro sau menţinerea unui nivel foarte scăzut al dobânzilor.

Dar există şi state în care situaţia este mult mai critică decât în România sau Cehia. Letonii, de exemplu, economisesc numai 1,1% din venituri, lituanienii 1,5%, iar danezii 2,5%.

Analiştii economici apreciază că în anii următori, în România, pe fondul stimulării fondurilor de pensii şi al scăderii randamentelor în imobiliare, rata de economisire a populaţiei va începe să crească spre nivelul mediu înregistrat în Uniunea Europeană. „Când se va întâmpla aceasta, va însemna că avem o economie mai echilibrată şi mai protejată în faţa şocurilor adverse“, conchide Liviu Voinea.

46-3284-15conjunctura24.jpg

46-3285-15conjunctura24_1.jpg

Te-ar putea interesa și: