Conform raportului PwC, țările ce ocupă poziții mai joase în ierarhie pot aduce miliarde de dolari la bugetele de stat, pe termen lung, dacă aplică cele mai bune practici în valorificarea acestui potenţial. Concluziile raportului sunt similare celui ale Golden Age Index lansat de PwC în iunie 2015 şi care se referă la integrarea în muncă a persoanelor vârstnice.

PwC Young Workers Index este calculat ca media ponderată a 8 indicatori ce reflectă activitatea de pe piaţa muncii şi participarea în programe educaţionale şi de formare a tinerilor cu vârsta sub 25 de ani, din 34 de ţări din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).

Raportul estimează, de asemenea, posibila creştere pe termen lung a economiilor ţărilor OECD care ar putea fi obţinută prin atingerea nivelurilor relativ scăzute de tineri (cu vârste între 20 şi 24 de ani) care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (cunoscuţi ca NEETs) ale ţărilor cele mai performante. După cum se poate vedea în tabelul 2, posibilele câştiguri pot porni de la aproximativ 1% din PIB în cazul Suediei şi Danemarcei, şi pot ajunge în jur de 3% pentru SUA, Marea Britanie şi Franţa, iar cele mai mari ar putea fi obţinute în Turcia, Italia, Grecia şi Spania, unde PIB-ul ar putea creşte cu 7-9% din ocuparea forţei de muncă tinere. Pentru toate ţările OECD, potenţialul câştig pe termen lung pentru PIB-ul total ar fi de ordinul a 1,2 trilioane de dolari (estimat la valorile PIB din 2015).

“Spre deosebire de studiile noastre precedente despre forţa de muncă vârstnică şi despre cea din rândul femeilor, în care ţările scandinave ocupau primele poziţii în indicele ierarhice, se pare că ţările central-europene, şi-anume Germania, Elveţia şi Austria, oferă cele mai bune modele de urmat pentru dezvoltarea potenţialului tinerilor. Aceste state au avut o creştere mai mică a şomajului în rândul tinerilor datorită sistemelor educaţionale, de formare vocaţională şi ucenicie, ce minimizează numărul de tineri ce nu se pot integra pe piaţa muncii”, a precizat John Hawksworth, economist şef al PwC şi co-autor al raportului.

“Analiza noastră arată că există posibile beneficii economice mari ce pot proveni din reducerea numărului de tineri care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare. De-a lungul ţărilor OECD, câştigurile posibile pe termen lung pot depăşi 1,2 trilioane de dolari dacă toate ţările pot ajunge la nivelurile de performanţă din Germania. Guvernele şi companiile trebuie să coopereze pentru a se asigura că toţi tinerii capătă competenţele şi ofertele necesare pentru obţinerea acestor beneficii într-o economie modernă, globalizată”, a explicat John Hawksworth.

 

Alte măsuri pentru îmbunătăţirea performanţei în privinţa integrării tinerilor pe piaţa muncă pot include creşterea ofertelor de ucenicie şi formare vocaţională pentru tineri, precum şi creşterea interesului acordat incluziunii sociale şi reintegrării celor ce sunt în pragul abandonului şcolar sau al locului de muncă. Raportul PwC dă ca exemplu de bună practică o serie de măsuri guvernamentale germane ce vizează acest grup ţintă, ajungând la concluzia că şi alte state ar putea obţine beneficii substanţiale dacă ar adopta astfel de bune practici internaţionale.

Raportul PwC se uită şi la oportunităţile şi provocările pentru afaceri ce reies din indice, legându-le de alte studii PwC despre lipsa unor competenţe de pe piaţa munii şi diferitele stiluri de lucru ale aşa-numitei generaţii a Mileniului.

 

“Companiile se pot confrunta cu provocări pe termen scurt sub forma lipsei unor competenţe, şi din cauza şomajului crescut în rândul tinerilor. Dar aceste lipsuri pot avea un impact pe termen lung sub forma unei productivităţi scăzute şi unui grad mai scăzut de inovaţie. Este crucial pentru companii să se adapteze ca să atragă şi să păstreze noi tinere talente, una dintre modalităţile prin care pot face asta fiind chiar investirea în stagii de practică şi în formare profesională pentru tineri”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

„România la rândul său ar putea beneficia foarte mult prin creşterea participării tinerilor pe piaţa muncii. După cum ştim, aproximativ un sfert dintre tinerii din România sub 24 de ani nu lucrează şi nici nu urmează o formă de învăţământ sau de formare profesională. Aceşti tineri reprezintă un uriaş depozit de creativitate şi productivitate pe care ca naţiune ar trebui să-l valorificăm. Pentru a îmbunătăţi situaţia va fi nevoie de politici coerente în domeniul educaţiei, de creşterea investiţiilor în domeniu, de alinierea programelor şcolare cu necesităţilor pieţei muncii, dar şi de implicarea sectorului privat în sistemul de educaţie şi de formare profesională”, a adăugat Ionuţ Simion.