Nu este surprinzător nici măcar faptul că toată lumea a crezut știrea…

Altceva mi s-a părut de-a dreptul incredibil. Știrea despre prânzul servit de Elon Musk la un restaurant din Poiana Brașov. Informațiile și detaliile erau fascinante. Omul de afaceri american a fost așteptat / urma să fie așteptat ( nimic nu a fost concret zilele acestea ) cu pâine, sare și țuică de prune ( parcă !? ). Știrile erau atât de clar scrise încât aveai senzația că totul este foarte bine documentat. Cei de la celebrul restaurant erau în pregătiri, munceau din greu, curățau băncuțele, spălau vasele și fețele de masă, aduceau cei mai faini bucătari, totul pentru vizita lui Musk.
Și apropo de bucătari, citeam că fuseseră angajați cei mai buni 10 bucătari români pentru marea sa petrecere.

Repet, fascinant.

Dar ce facem cu mediul comercial? Acolo nu e de glumă…

Aceste știri îmi amintesc de una dintre crizele în care am fost implicat ( probabil cea mai celebră criză din România din ultimii 5-10 ani ) puțin în 2020 și foarte mult în 2022. Este vorba despre producătorul de cosmetice din Ploiești, acuzat că a distrus fața domnișoarelor prin cremele sale.

Și acolo, informațiile au fost exagerate, urmând a fi preluate, exagerate din nou și distribuite pe toate canelele de comunicare posibile și imposibile. Mai contează că acest caz nici măcar nu a ajuns în instanță din lipsă de dovezi? Evident că nu! Pentru că în era informației, adevărul este cât se poate de irelevant.

O reacție întârziată nu va face altceva decât să amplifice orice subiect, real sau nu. O lipsă a reacției de asemenea. Asta apropo de celebra strategie ”aleg să nu răspund”. Ok, tu alegi să nu răspunzi, informația alege să se ducă mai departe, oamenii aleg să își formeze percepții. Este atât de simplu.

Din nou, o reacție incompletă, nepotrivită sau greșită va avea aceleași rezultat: percepții formate, imagine negativă și lista poate continua.

Construim sau protejăm imaginea?

Din punctul meu de vedere, astăzi nu mai putem discuta despre construirea unei imagini. Astăzi nu mai putem formula obiective de gen ”vreau o imagine mai bună”. Astăzi, din cauza aspectelor relatate mai sus, discutăm despre obiective precum ”protejarea imaginii”. Pentru că procesul de construcție al unei imagini trebuie să intre sub umbrela protejării imaginii.

Explicația este simplă.

O problemă de imagine poate izbucni oricând, din orice, și ne poate distruge reputația într-o clipă. O vorbă celebră spune că durează 15 ani pentru a construi o reputație impecabilă și doar 5 minute pentru a o distruge.

O altă vorbă celebră spune că există două tipuri de organizații: cele care au trecut printr-o criză sau cele care sunt prea tinere pentru a fi trecut printr-o criză de imagine. Ceea ce înseamnă că nimeni nu este protejat, mai ales într-o lume în care informația circulă rapid, într-o lume în care oricine poate spune orice și oricând.

Ce este o imagine protejată?

O imagine protejată este, înainte de orice, solidă. Este o imagine care se bazează pe o poziționare perfect adaptată publicului, cu mesaje simple și clare, dar și cu o comunicare constantă, corect executată. Și nu, câteva postări pe Facebook scrise de ”cineva din echipă” nu se încadrează aici.

O imagine protejată presupune să știm perfect ce tipuri de crize de ne pot lovi.

Și nu în ultimul rând, o imagine protejată presupune să știm cum și când să reacționăm, ce să spunem. Pe scurt, cum să gestionăm criza. Și nu, angajarea unui ”specialist” nu este suficientă.

Ce-i drept, povestea cu vizita lui Elon Musk ne-a demonstrat cât de ușor o informație poate zbura prin spațiul public. Și să nu ne facem iluzii. O știre negativă va fi infinit mai rapidă. Și mai necruțătoare.