Pentru ceea ce înseamnă viitorul PNL. Sau cel puțin asta a fost senzația mea. Iar absența oricărui reprezentant al PSD nu a făcut altceva decât să accentueze senzația de reuniune cernită. În ton cu discursurile celor prezenți, potrivit EVZ

La Congresul PNL toată lumea și-a pus cenușă în cap! Ilie Bolojan a fost liderul galeriei bocitoarelor. Le-a spus delegaților că de vină pentru rezultatele proaste sunt:

  • erodarea de la guvernare și greșelile făcute în timp (comentariul meu: scuza clasică a tuturor politicienilor!)
  • depărtarea de valorile și principiile liberale, de identitatea doctrinară (comentariul meu: PNL a luat-o demult spre stânga, dar din păcate nu am văzut nici un discurs care să semnalizeze la dreapta)
  • transformarea dintr-un partid de viziune într-un partid de structuri (comentariul meu: după congresul PNL situația rămâne neschimbată, tot structurile de putere contează)
  • neglijarea electoratului tânăr și dinamic, marele orașe, alegătorii cu profesii liberale (comentariul meu: o să vedeți din numele de pe lista celor aleși în conducere că nu este prezent nici un tânăr, sau vreun reprezentant al profesiilor liberale, toți sunt politicieni de meserie)

Congresul PNL, conducere nouă cu oameni vechi

În această atmosferă de tristețe partinică, în prezența unui Nicușor Dan zâmbitor în ciuda majorării TVA, s-a purces la alegerea conducerii. O formalitate, candidații fiind limitați la discursuri de trei minute, cam cât îți ia să asculți o știre despre o bătaie între clanuri la ProTV.

Președintele validat, Ilie Bolojan a luat 976 voturi din peste 1000 de delegați. El va fi secondat de prim-vicepreședinții Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne şi viceprim-ministru – 800 de voturi, Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, fost ministru al Dezvoltării – 694 de voturi, Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6 din Bucureşti – 584 de voturi, Nicoleta Pauliuc, senatoare de Ilfov, 570 de voturi.

O conducere în care gruparea București-Ilfov, condusă de abilul Hubert Thuma a dat clasă organizațiilor din Transilvania, ghidonate de prăfuitul Emil Boc, care au pierdut cam tot…

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, cotat drept favorit la una dintre cele patru poziții de prim-vicepreședinte și cu susținere solidă din Ardeal, a terminat competiția abia pe locul 6. Daniel Buda, eurodeputat și un apropiat al primarului Boc, nu a avut mai mult succes. A ratat șefia Comisiei de Arbitraj, fiind învins de deputatul de Mureș, Ciprian Dobre. Mircea Abrudean, președintele Senatului PNL, de asemenea din Cluj, nu a mai reușit să acceadă la funcția de secretar general al partidului, deși la începutul săptămânii era printre favoriți. În cele din urmă, Ilie Bolojan l-a preferat pe experimentatul eurodeputat Dan Motreanu pentru această poziție cheie.

Hubert Thuma i-a impus pe Ciprian Ciucu (aici sunt voit ironic, dar simt nevoia s-o precizez pentru liberalii care nu înțeleg). Și Nicoleta Pauliuc (candidatură cerută de Hubert Thuma împotriva candidaților susținuți de Bolojan) în vârful PNL, fiind validat fără emoții ca lider regional București-Ilfov. Alături de Alexandru Muraru – Regiunea de Nord-Est, Alexandru Popa – Regiunea de Sud-Est, Toma Petcu – Regiunea Sud Muntenia, Gigel Știrbu – Regiunea de Sud-Vest Oltenia, Gheorghe Falcă – Regiunea de Vest, Florin Birta – Regiunea de Nord-Vest, Ion Dumitrel – Regiunea Centru.

Structurile de putere contează

De ce vă dau aceste date mai potrivite unui comunicat decât unui editorial? Pentru că ele demonstrează că structurile de putere din PNL nu s-au schimbat. Doar puterea s-a inversat, Transilvania trecând de la plus la minus, ca o baterie care a luat-o razna. Totul în spiritul unei politici în care driblingul pe metru pătrat ține loc de strategie pe termen mediu și lung.

Poate fi o concluzie la acest priveghi politic? O să-l citez pe Ilie Bolojan : “Alegătorii reproșează partidelor tradiționale faptul că au devenit o trambulină pentru ambiții personale, că au înlocuit criteriul competenței cu acela al apartenenței de partid și că s-au transformat în surse de risipă și sinecuri”.

Ideea ca 10 la sută din funcții să fie date către specialiști din afara partidului poate cel mult să stârnească un zâmbet disprețuitor. Sună a pomană pentru amărâți.

Dar este normal să se dea de pomană la un priveghi politic, nu-i așa?