Tatăl Doinei Ruști, ucis când scriitoarea avea 11 ani. Momentul care i-a marcat întreaga viață

Cel mai recent episod al podcastului „Altceva cu Adrian Artene” a scos la lumină un capitol dureros, păstrat timp de decenii într-o tăcere apăsătoare, din biografia Doinei Ruști. Cunoscută drept una dintre cele mai apreciate prozatoare române contemporane, autoarea a rememorat, cu emoție nedisimulată, crima rămasă neelucidată a tatălui său, ucis pe când ea avea doar 11 ani, scrie Gândul.ro.

Tatăl Doinei Ruști a fost omorât la vârsta de 35 de ani, iar nici astăzi autorii nu au fost identificați. Drama avea să fie amplificată de momentul necropsiei, la care copilul de atunci a asistat, într-un spital din Craiova.

„Ați asistat la acea autopsie și de acolo a început a doua etapă a vieții dumneavoastră. Ați decis să plecați, să vă căutați libertatea prin scris, dar până acolo, într-o primă fază, îi mărturiseați mamei că ați vrea să fiți cofetăreasă” — a punctat jurnalistul Adrian Artene la începutul conversației.

Doina Ruști a răspuns deschis, evocând amintiri dureroase, dar şi momentul-cheie al unei revelaţii personale:

„Sigur că da, a fost o perioadă lungă de confuzie până mi‑am găsit drumul şi dintre lucrurile care m‑au ajutat, dintre întâmplările esenţiale, face parte una pe care am şi povestit‑o în Ferenike şi anume întâlnirea mea cu un căldărar. A contat foarte mult întâlnirea respectivă. Eram (…) în căutarea criminalului, căutam martori şi găsisem nişte căldărari, posibil martori ai crimei. Şi am ajuns, în sfârşit, să le dăm de urmă, pentru că se plimbau din loc în loc, şi am stat cu ei de vorbă. Bineînţeles că erau reticenţi, nimeni n‑avea chef să se bage în mizerie şi într‑o crimă care era a Sistemului şi, stând acolo, mi‑a spus un lucru pe care l‑am ţinut minte tot restul vieţii. În timp ce ceilalţi vorbeau despre crimă, el s‑a apropiat de mine şi mi‑a zis… «Şi acum, mătălică, ce o să faci? O să îi cauţi pe criminalii lu’ tăticul tău sau o să‑ţi vezi de viaţă mai departe?». Asta mi‑a spus acel căldărar şi lucrul ăsta mi l‑am amintit după aceea, periodic în viaţă, şi mi‑am dat seama că îmi pusese întrebarea asta pentru că ar fi vrut ca eu să iau doar partea a doua a întrebării lui şi aşa am şi făcut”.

O viață marcată de dramă

Conversaţia dintre Adrian Artene şi Doina Ruști a dezvăluit nu doar trauma copilăriei, ci şi modul unic în care scriitoarea a transformat această amprentă tragică într‑un resort creator şi spiritual. Discuţia a atins punctele nodale ale parcursului său literar, dezvăluind procesul de creaţie şi influenţele ce i‑au modelat stilul.

Autorii şi temele recurente din opera Doinei Ruști, considerată de Norman Manea „de mare talent” şi de Nicolae Breban „de primă mărime” în literatura română de azi, şi‑au găsit şi ele locul firesc în dialog. De la trilogia fanariotă – Homeric (2019), Mâţa Vinerii (2017), Manuscrisul fanariot (2015) – şi romanele cu miză socială puternică, precum Fantoma din moară (2008) şi Lizoanca la 11 ani (2009), la volumele mai recente, Paturi oculte, Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot (2022) şi Depravatul din Gorgani (2023), întreaga carieră a Doinei Ruști s‑a construit pe această capacitate de a transfigura suferinţa şi trauma personală într‑o viziune literară profund umanistă.

Cu peste 40 de titluri traduse în mai mult de 15 limbi, inclusiv chineză, şi premii literare de anvergură – Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România (2008) şi Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (2009) –, Doina Ruști şi‑a consolidat statutul de figură centrală a literaturii române şi europene. A fondat grupul Ficțiunea, este scenaristă şi ţine cursuri de scriere creativă la Universitatea din Bucureşti, purtând titlul academic de profesor universitar, specializată în istoria culturii şi civilizaţiei universale pentru film.