Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei: Infecția politică este mult mai periculoasă decât coronavirusul

Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, a oferit un interviu odată cu finalizarea proiectului ,,Restaurarea anvelopei Palatului Reduta, în prezent Muzeul Etnografic al Transilvaniei”, finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2021.

Într-un interviu acordat pentru gazetadecluj.ro, directorul muzeului, istoric și etnograf, Tudor Sălăgean a vorbit despre modul în care s-a desfășurat proiectul de reabilitare a muzeului. Acesta susține că întreg proiectul a fost bazat ”pe o cercetare minuțioasă, care a reușit să pună în lumină aspecte interesante ale istoriei acestui monument de excepție”.

„Proiectul de restaurare a anvelopei Palatului Reduta a fost unul complex, iar noi am avut șansa de a colabora cu specialiști cu o mare experiență în restaurarea monumentelor istorice. Proiectul a fost finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2021 și a avut o valoare totală de 6.181.508,07 lei, fiind realizat, în asociere, de Consiliul Județean Cluj și Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Proiectul a vizat restaurarea fațadelor clădirii, a mansardei, a unei părți a încăperilor de la parter și etajul I, dar și a subsolului clădirii, care va fi transformat, în viitorul apropiat, într-un spațiu expozițional care va putea găzdui expoziții și manifestări culturale de anvergură.

Întreg proiectul a fost bazat pe o cercetare minuțioasă, care a reușit să pună în lumină aspecte interesante ale istoriei acestui monument de excepție. Această istorie actualizată a clădirii va fi, de altfel, prezentată publicului larg în anul 2022, în cadrul unei expoziții speciale”, a spus el.

Politica, mai periculoasă decât COVID 

Întrebat cât de tare a afectat pandemia activitățile culturale, acesta susține că urmările încă se resimt. El a sublniat faptul că ”infecția politică este mai perculoasă decât coronavrusul”, iar faptul că autoritățile au ignorat complet cultura, nu a fost deloc o surpriză.

„Cultura a suferit mult în România din cauza acestei pandemii, și continuă să sufere. Într-o țară în care infecția politică este, pentru societate, mult mai periculoasă decât coronavirusul, ignorarea aproape completă a culturii de către decidenții politici nu poate fi considerată o surpriză.

Sectorul cultural independent este cel care a suferit cel mai mult, iar acest lucru ar putea să ne afecteze profund în timp, pentru că adevăratele resurse de creativitate se află acolo, la independenți, nu în instituțiile publice populate, de multe ori, de bugetari plictisiți care și-au descoperit, în perioada pandemiei, o pasiune pentru munca la domiciliu. Nici instituțiile publice nu au dus-o însă mai bine. Multe investiții au fost oprite sau întârziate, pentru că autoritățile centrale și locale au folosit, de multe ori, acest pretext al pandemiei pentru a diminua drastic și nemotivat alocările bugetare către instituțiile de cultură”, a mai spus acesta.

Continuarea interviului poate fi citită aici.