Digitalizarea serviciilor publice, progrese majore pentru România. Creșteri chiar și de 45%, față de 4,3% media UE

România înregistrează progrese semnificative în digitalizarea serviciilor publice

Digitalizarea României. România a înregistrat o creştere de peste 20% în indicatorul DESI (Digital Economy and Society Index) pentru anul 2024, în special pe componenta de servicii publice digitale, potrivit unei declaraţii făcute miercuri de preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoş Cristian Vlad. Oficialul a subliniat că investiţiile în transformarea digitală îşi arată deja rezultatele în progresul înregistrat la nivelul serviciilor publice.

Vlad a afirmat că România a înregistrat o creştere semnificativă faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene, explicând că acest avans se datorează şi faptului că țara avea un decalaj considerabil de recuperat în ceea ce priveşte transformarea digitală. Acesta a precizat că, deşi România stătea bine la capitolul conectivitate şi acces la internet, exista un deficit major în domeniul serviciilor publice electronice şi al digitalizării întreprinderilor mici şi mijlocii.

În ceea ce priveşte furnizarea online a serviciilor publice esenţiale transfrontaliere, Vlad a arătat că România a înregistrat o creştere de 45%, comparativ cu media europeană de doar 4,3%. Acest progres ar fi fost posibil datorită unor măsuri şi proiecte strategice implementate la nivel naţional în procesul de digitalizare.

„Venim cu o ştire pozitivă prin care România are o creştere semnificativă faţă de toate celelalte state-membre şi datorită faptului că am avut de unde recupera din punct de vedere al procesului de transformare digitală.

După cum bine ştiţi acel mecanism de măsurare DESI, un indicator european de măsurare al componentei de digitalizare şi impactul digitalizării în viaţa noastră, atât la nivel de persoane, societate civilă, servicii publice, cât şi IMM-uri, stăteam foarte bine la nivel de conectivitate, viteză şi disponibilitatea internetului în mâinile noastre, dar aveam multe de recuperat faţă servicii publice, de servicii publice electronice şi, nu în ultimul rând la nivelul IMM-urilor.

(…) În anul 2025 pentru măsurarea din anul 2024, am câteva cifre de creştere care arată că investiţiile în procesul de transformare digitală îşi fac simţită prezenţa ca şi progres.

Pe componenta de servicii publice avem o creştere de peste 20%, faţă de o medie a Uniunii Europeană de 3,6%. Deci, practic am revenit în mijlocul clasamentului sau peste media europeană. La nivel de furnizări online a serviciilor publice esenţiale transfrontaliere între state suntem cu o creştere de 45%, faţă de 4,3%, ca urmare a unor măsuri şi a unor proiecte strategice pentru România în procesul de digitalizare”, a punctat oficialul român.

De trei ani, funcţionează Reţeaua Naţională de Securitate Cibernetică

Digitalizarea României. Totodată, preşedintele ADR a atras atenţia asupra necesităţii reducerii decalajului privind competenţele digitale. El a opinat că, deşi Europa a reglementat poate excesiv, în prezent se pot observa beneficiile acestor reglementări, care pot contribui la creşterea economică şi socială inclusiv în sectorul digital, mai ales în ceea ce priveşte securitatea cibernetică.

Vlad a menţionat că, începând cu perioada 2022-2023, în cadrul ADR funcţionează Reţeaua Naţională de Securitate Cibernetică, prin intermediul căreia s-a promovat ca fiecare proiect de digitalizare să aloce cel puţin 10% din buget pentru protecţia cibernetică a sistemelor informatice şi a datelor gestionate.

Cloudul guvernamental este un exemplu de succes la nivel european

Digitalizarea României. În plus, acesta a susţinut că proiectul de Cloud guvernamental reprezintă un exemplu de succes la nivel european, întrunind criteriile de rezilienţă, scalabilitate şi suveranitate a datelor. Vlad a subliniat că este necesară o schimbare de mentalitate atât în administraţia publică, cât şi în rândul întreprinderilor, pentru a promova utilizarea conştientă şi sigură a soluţiilor digitale.

Competenţele digitale, a adăugat el, ar trebui să fie considerate elementul central al oricărei strategii de digitalizare, fiind esenţiale pentru a spori încrederea utilizatorilor în mediul online şi pentru a asigura o experienţă sigură în spaţiul digital.

Declaraţiile au fost făcute în cadrul conferinţei „Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică”, organizată miercuri de publicaţia Bursa, eveniment în cadrul căruia sunt abordate teme precum securitatea cibernetică a României, metodele de detectare şi combatere a atacurilor informatice, precum şi tendinţele actuale în tehnologie şi piaţa digitală.

„Suntem un continent care a reglementat poate excesiv, dar astăzi putem culege roadele acestor reglementări şi reguli care ne vor da o putere de a creşte economic şi social şi în sectorul de digitalizare din punct de vedere al securităţii cibernetice.

Încă din 2022-2023, la ADR este o structură numită Reţeaua Naţională de Securitate Cibernetică, unde am promovat şi am aplicat ca fiecare proiect, fiecare alocare financiară să aibă un minimum de 10% din investiţie destinat protecţiei cibernetice a sistemului informatic a datelor care urmează a fi gestionate, administrate în viitoarele investiţii de digitalizare.

Nu în ultimul rând, fără falsă modestie, proiectul de Cloud guvernamental este un proiect de succes, un bun exemplu la nivel european, pentru că întruneşte toate condiţiile de rezilienţă, scalabilitate şi cel mai mult de suveranitate a datelor. Avem de recuperat cu toţii în rândul tuturor actorilor de administraţie publică până la întreprinderi care promovează soluţii, nu doar a avea un echipament, ci şi la cultură şi a utiliza componenta de securitate în viaţa online pe care o avem cu toţii.

Avem de crescut pe competenţele digitale, care este, din punctul meu de vedere, punctul nord al unei busole a digitalizării. Competenţele digitale sunt esenţiale pentru noi toţi, tocmai pentru a avea încredere în ceea ce descărcăm, în ceea ce utilizăm şi de a confirma că şi viaţa în online este sigură”, a explicat oficialul român.