Dezvoltatorii imobiliari au construit, în ultimii ani, în Bucureşti, peste 63.000 de locuri de parcare în clădirile de birouri, centrele comerciale şi ansamblurile rezidenţiale mari. Numărul este important, dacă îl raportăm la cele 100.000 de parcaje pe care Primăria Generală a Capitalei le-a amenajat între 2000 şi 2008. Totuşi, problema lipsei locurilor de parcare persistă. Principalele motive pentru care s-a ajuns în această situaţie constau în densitatea mare a noilor centre urbane şi în incapacitatea primăriilor de sector de a amenaja un număr suficient de spaţii pentru maşini.

Dezvoltatorii ansamblurilor rezidenţiale mari, cu peste 100 de locuinţe, finalizate în ultimii ani la nivelul Bucureştiului, au realizat circa 12.000 de locuri de parcare. Dacă adăugăm cele 21.100 de parcaje din cadrul centrelor comerciale şi alte circa 30.000 de spaţii create de dezvoltatorii clădirilor de birouri ajungem la circa 63.100 de locuri.

Potrivit viceprimarului Capitalei, Mircea Raicu, în perioada 2000-2008 Primăria Generală a realizat 100.000 de locuri de parcare. Cu toate acestea, raportul de cinci maşini pe un loc de parcare rămâne încă valabil.

Unu din doi angajaţi, fără loc de parcare

Normele pentru clădirile de birouri de clasa A menţionează că la 30 de mp utili trebuie construit un loc de parcare, iar pentru cele de clasa B trebuie pus la dispoziţie un parcaj la 50 mp utili. La un stoc de birouri de 1,4 mil. mp, la cât s-a ajuns în Bucureşti, numărul mediu al locurilor de parcare realizate de dezvoltatorii acestor imobile se ridică la circa 30.000.

„În condiţiile în care suprafaţa medie pe angajat în România este de circa 15 mp, rezultă că unul din doi angajaţi care lucrează într-o clădire de birouri nu are acces la locul de parcare. Dezvoltările urbane intense nu au făcut altceva decât să mărească deficitul de locuri de parcare, pentru că fiecare dezvoltator a construit minimul legal“, a declarat pentru capital.ro Daniel Miţarcu, managing directorul companiei de consultanţă imobiliară Reavia.

Problema e la primăriile care au eliberat autorizaţii

Cererea pentru locuri de parcare a crescut pe măsură ce numărul imobilelor nou construite s-a mărit şi lipsa acestora nu poate fi acoperită, deoarece densitatea construcţiilor este mult prea mare.

„Problema locurilor de parcare e înşelătoare. Ar trebui privită densitatea imobilelor, care e prea mare. Chiar dacă un loc de parcare la 50 de mp de birouri e prea puţin, problema este a celor care au dat avize pe şpăgi şi a celor care au permis o densitate atât de mare. Spre exemplu, Dorobanţi-Capitale a fost gândită ca o zonă rezidenţială, iar acum acolo funcţionează ambasade, firme şi restaurante. E normal să nu mai corespundă numărul locurilor de parcare, pentru că s-a schimbat destinaţia clădirilor în birouri“, a menţionat Radu Merică, directorul general al dezvoltatorului german ECE Projektmanagement, fostul CEO al Ţiriac Holding.

Merică a mai spus că sunt persoane care primesc avize pentru construcţia unei vile, pe care ulterior o închiriază unei firme cu 30 de angajaţi, moment în care intervine lipsa locurilor de parcare. Directorul ECE consideră că primăriile ar putea evita această situaţie dacă nu ar mai permite schimbarea de destinaţie a imobilelor, moment în care s-ar genera cerere şi pentru spaţiile din clădirile de birouri care acum duc o lipsă acută de chiriaşi.

Dezvoltatorii vând parcările sub preţul de cost

Companiile care construiesc ansambluri rezidenţiale nu sunt motivate să amenajeze un număr mai mare de locuri de parcare decât cel legal, deoarece nu pot să îşi recupereze investiţiile. Numărul locurilor de parcare din cadrul unui proiect de locuinţe trebuie să fie cel puţin egal cu numărul de unităţi construite. Un exemplu concret este cel al dezvoltatorului român Conarg Real Estate, care a vândut doar 40% din cele 1.124 de locuri de parcare construite în cadrul ansamblului Răsărit de Soare din Titan.

„Un loc de parcare are o suprafaţă de 30-35 mp. La un cost de construcţie de 400 euro/mp, rezultă un preţ de 13-14.000 de euro/loc de parcare, iar dezvoltatorii îl vând, în medie, cu 10.000 de euro, deci sub cost. Din acest motiv nu sunt încurajaţi să construiască mai multe parcări“, a explicat Daniel Miţarcu.

Chiar dacă aparent, odată cu începutul crizei, vânzătorii de apartamente includ în oferte locuri de parcare gratuite, trebuie avut în vedere că majoritatea dezvoltatorilor ascund aceste costuri în preţul de vânzare al locuinţei.

Nu trebuie omis faptul că singurele parcări funcţionale sunt cele din jurul centrelor comerciale. Cele din cadrul ansamblurilor rezidenţiale şi ale clădirilor de birouri sunt destinate strict locatarilor, respectiv angajaţilor.
0-42109-tabel.jpg