S-a aflat ce făcea, de fapt, Mihai Pascu

Este răsturnare de situație în cazul accidentului din 2 Mai. Avocata tânărului de 19 ani a încercat să arate că familia lui este una cât se poate de normală, însă adevărul a fost scos la iveală.

O fostă judecătoare la Curtea de Apel București a dat mai multe detalii despre tatăl tânărului, Mihai Pascu. Ea spune că acesta obișnuia să le ia casele oamenilor care se împrumutau de bani de la el.

Într-un mesaj pe Facebook, Mihaela Lămâița Ciocea spune că Mihai Pascu era prezent mereu în ședințele instanței. Acest lucru se întâmpla în perioada anilor 2000.

„Prin anul 2000, pe când eram judecător începător la Judecătoria Sectorului 3 din București, acest „investitor imobiliar”, Mihai Pascu, era nelipsit din ședințele instanței . Avea zeci de litigii cu români cărora le imprumutase bani cu camătă și le luase apoi apartamentele cu care aceștia garantasera împrumutul. Nu pentru că oamenii nu își platisera datoriile, ci pentru că, în momentul când aceștia restituiau împrumutul sau ratele la împrumuturi, nu le mai dădea chitanță. Apoi, îi și executa silit”, spune ea.

Legea nu-i ajuta pe oameni

Judecătoarea Mihaela Lămâița Ciocea mai povestește că vechiul Cod Civil nu le permitea să îi ajute pe oameni. Ei încercau să dovedească plata banilor pe care îi împrumutaseră.

„Din nefericire, poziția noastră de magistrați era foarte delicată, vechiul Cod Civil interzicandu-ne să acceptăm proba cu martori pentru plăți care depășeau 250 de lei. Eram deci legați de mâini și de picioare în a îi ajuta pe acești oameni, care încercau să probeze că își platisera datoria la cămătari, dar nu își dăduseră seama cât de important era să ceară chitanță liberatorie”, continuă ea pe Facebook.

De altfel, ea mai spune că românii nu știu regulile din Codul Civil. Judecătoarea se referă la cele cu privire la împrumuturi.

„Vă reamintesc și faptul că românii nu cunoșteau regulile Codului Civil referitoare la împrumuturi, contractele de împrumut private fiind căzute în desuetudine în toată perioada comunistă.

De fapt, întregul mecanism de spoliere nu era decât o inginerie gândită de cămătari și avocați lipsiți de scrupule, prevalandu-se de naivitatea românilor, de lipsa de cultura juridică în domeniul dreptului privat, după 50 de ani de comunism, de limitările probatoriului impuse în materia restituirii împrumuturilor de Codul civil și de complicitatea celor care ar fi trebuit să impună măsuri corective în fața avalanșei de înșelătorii : Procurorul general, ministrul Justiției, avocații importanți și profesorii de drept”, mai spune ea.

Totuși, aceasta spune că a ajutat la soluționarea în favoare împrumutaților. Unii dintre ei i-au spus că era bun prieten cu Mihai Pascu și îi era jenă să ceară chitanță.

Mihai Pascu, acuzat de trafic de influență

Ea a mai spus că Mihai Pascu era mereu prezent în instanță, arătând mereu ca un om serios. Amintim că Mihai Pascu este tatăl lui Matei Vlad Pascu, autorul accidentului de la 2 Mai.

„În aceste condiții, credeți ca a avut vreo reținere să plătească la DIICOT sau să recurgă la traficul de influență, pentru ca aceasta structură să renunțe la urmarirea penală a fiului său ?

Cine își mai amintește că înșelarea oamenilor de către cămătari a fost în anii 90 și la începutul anilor 2000 un fenomen de masă, căruia i-au căzut victime sute de mii de oameni?”, spune judecătoarea Mihaela Lămâița Ciocea.

Fosta judecătoare de la Curtea de Apel București a mai spus că justiția penală nu îi pedepsea pe cămătari la finalul anilor 90, începutul anilor 2000. Potrivit ei, acest lucru nu s-a schimbat nici acum.

Drept urmare, justiția spune că astfel de cazuri sunt trecute ca litigii civile și nu infracțiuni.

Chiar și așa, legea la începutul anilor 2000 interzicea cămătăria. Ba mai mult, ea era și sancționată penal. În prezent, cămătăria a devenit o activitate legală „în baza legilor adoptate sub presiunea rețelelor de avocați interesați sa asigure activitatea clienților lor și implicit a lor înșiși”.

„În vremea aceea, ca și acum de altfel, justiția penală refuza insistent să îi pedepsească pe cămătari, susținând că acestea sunt litigii civile și nu infracțiuni, deși era evident ca era o hoție practicată în masă de către interlopi care erau protejați de rețele de polițiști, de avocați, de procurori, de notari s.a.m.d. Ceea ce era însă cel mai revoltător în pasivitatea Parchetului era faptul ca la acea vreme legea românească interzicea cămătaria și chiar o sancționa penal. Astăzi, aceasta a devenit o activitate legală, în baza legilor adoptate sub presiunea rețelelor de avocați interesați sa asigure activitatea clienților lor și implicit a lor înșiși, dar Parchetul refuza sa investigheze activitatea acestor interlopi chiar atunci când cămătaria era interzisa de lege.

Aceștia sunt bogații României, aceștia sunt oamenii care fac legea azi și ACEASTA E JUSTIȚIA !

Credeți că toți cei responsabili de nelegalitatile de mai sus au vreun motiv să nu procedeze la fel și în viitor?”, a conchis aceasta.