Intră pe pagina de facebook a www.capital.ro şi comentează/răspunde sondajului.

În ultimele 12 luni de zile preţul benzinei a crescut cu 14%, iar cel al motorinei cu 19%, conform datelor publicate de Comisia Europeană (Oil Bulletin). De la jumătatea lunii septembrie motorina costă mai mult decât benzina. Acest fenomen se poate observa doar în 10 din cele 27 state membre UE. Precizăm că este vorba de preţurile medii la sortimentele de carburanţi cele mai ieftine, comunicate de Oil Bulletin şi nu de preţurile practicate de companiile petroliere, care diferă de la companie la companie şi de la staţie la staţie.

Vezi aici ce au descoperit Autorităţile de Control din alte ţări şi ce măsuri au luat

Dacă eşti şofer sau pur şi simplu te intereseză evoluţia preţurilor carburanţilor, ai urmărit cum se modifică preţurile benzinei şi motorinei? Crezi că cei mai mari jucători modifică preţurile la unison, adică cu aproape acelaşi preţ la o zi sau două?

Îţi mai aduci aminte de “nebunia” din iarnă, atunci când şoferii care alimentau plăteau cu mărunţiş ca urmare a scumpirii benzinei? Acest lucru nu a rămas fără urmări. Premierul Emil Boc a cerut Fiscului şi Consiliului Concurenţei o analiză amănunţită referitoare la evoluţia preţurilor carburanţilor. Fiscul a arătat atunci că marii jucători de pe piaţa românească au majorat preţurile peste nivelul din UE, dar nu a putut fi luată nicio măsură.

Consiliul Concurenţei urma să finalizeze investigaţia pe piaţa carburanţilor, deschisă în 2005, încă din primăvara acestui an. Ancheta nu a fost terminată nici acum. Dar inspectorii instituţiei au găsit o altă modalitate de a grăbi investigaţia. Astfel, au împărţit ancheta în două părţi: una referitoare la preţuri, şi care ar putea fi finalizată abia în a doua parte a anului viitor, iar cea de-a doua, şi care este gata, se referă la scoaterea de pe piaţă a sortimentului de benzină cu plumb.

Consiliul Concurenţei a anunţat că a finalizat investigaţia, a trimis şi raportul către Comisia Europeană, care a cerut sancţionarea companiilor petroliere.
În prezent, Consiliul Concurenţei aşteaptă răspunsul companiilor în cauză, urmând să ia o decizie până la finele anului sau începutul anului viitor.

„Companiile au la dispoziţie 30 de zile pentru a trimite în scris observaţii asupra raportului de investigaţie. Apoi, companiile au posibilitate de a-şi susţine punctul de vedere în cadrul unei şedinţe de audiere, ce va avea loc pe data de 21 decembrie 2011. După audiere, Plenul Consiliului Concurenţei va delibera şi va lua o decizie cu privire la existenţa unei încălcări a legislaţiei concurenţei”, se arată într-un comunicat remis recent de Consiliul Concurenţei.

Precizăm faptul că plenul Consiliului Concurenţei poate sancţiona companiile petroliere cu amenzi de până la 10% din cifra de afaceri, dacă se constată încălcarea legislaţiei, poate sancţiona companiile fără a aplica amenzi, ci doar o conformare la normele legale, sau poate decide nesancţionarea acestora dacă nu are probe în acest sens.

Conform unor surse din piaţă, inspectorii au descoperit că agenţii economici s-ar fi înţeles în primăvara anului 2008 să nu mai comercializeze benzina Eco Premium.

Ce spun petroliştii despre investigaţia Consiliului Concurenţei

Oficialii companiilor petroliere anchetate susţin că nu există nicio încălcare a legislaţiei. De exemplu, reprezentanţii companiei Petrom au trimis, în decursul acestei săptămâni, un raport către BVB, în care susţin că această pretinsă încălcare este lipsită de temei şi va lua toate măsurile necesare pentru a asigura o reprezentare corectă a faptelor relevante care să fie reflectate în decizia finală a Consiliului Concurenţei.

"În perioada pretinsei încălcări, Eco Premium reprezenta aproximativ 2% din piaţa românească de carburanţi. Decizia de a retrage de pe piaţă a Eco Premium s-a bazat pe considerente de mediu şi economice, ţinând cont în mod adecvat de interesele consumatorilor", se menţiona în raport.

Şi reprezentanţii Rompetrol susţin că acţiunile grupului în România s-au desfăşurat cu respectarea legislaţiei în domeniu.

“Grupul Rompetrol a primit în cursul acestei săptamani raportul Consiliului Concurenţei şi urmează să formuleze obiecţiuni şi precizări până la termenul prevăzut. Raportul Consiliului priveşte pretinsa încălcare de către societăţile active pe piaţa distribuţiei carburanţilor auto a dispoziţiilor Legii concurenţei prin limitarea sau controlul producţiei, comerciălizarii, dezvoltării tehnice sau investiţiilor, cu referire la retragerea de pe piaţă a benzinei Premium (Eco Premium). Punctul de vedere al Rompetrol asupra concluziilor acestei investigaţii va fi comunicat după finalizarea procedurilor legale care sunt înca în derulare în faţa Consiliului Concurentei, o decizie finală a Consiliului nefiind încă adoptată în acest caz” ne-au comunicat reprezentanţii Rompetrol.
 Vezi aici la cât s-ar putea ridica amenda maximă în cazul în care se va decide sancţionarea companiilor petroliere.

CE AU DESCOPERIT AUTORITĂŢILE DE CONTROL DIN ALTE ŢĂRI

ISLANDA
În 2003 Autoritatea de concurenţă din Islanda a amendat cele trei companii active pe piaţa importului, distribuţiei şi vânzării produselor petroliere pentru o înţelegere anticoncurenţială de tip cartel, privind împărţirea pieţelor, fixări de preţuri precum şi participarea cu oferte trucate la licitaţii.

În urma inspecţiei inopinate desfăşurate la sediile agenţilor economici vizaţi s-a descoperit o cantitate impresionantă de dovezi incriminatoare care au permis autorităţii să încheie cu success acest caz.

Totuşi, în decizia autorităţii se arată clar că în absenţa respectivelor dovezi directe, caracteristicile tipice de oligopol ale pieţii produselor petroliere din Islanda ar fi justificat un comportament paralel al concurenţilor de pe piaţă, nepermiţând autorităţii de concurenţă să demonstreze existenţa unei înţelegeri anticoncurenţiale.

TAIWAN
În 2004, autoritatea de concurenţă din Taiwan a amendat cele două companii petroliere prezente pe piaţa naţională pentru o înţelegere de fixare a preţului. În cadrul investigaţiei s-a constatat că cei doi agenţi economici îşi coordonau modificările operate asupra preţului de vânzare cu ridicata, această coordonare fiind observată în cel puţin 20 de exemple.

Autoritatea de concurenţă a decis iniţial să transmită o scrisoare de atenţionare către cele două companii în care se arată că politica de preţuri a celor două companii ar trebui să se bazeze pe baza unor decizii justificate intern, pe când ajustările simetrice şi simultane de preţ făcute în urma anunţurilor publice atesta existenţa unui comportament anticoncurenţial. Totuşi practica celor două companii a continuat şi după primirea scrisorii ceea ce a determinat autoritatea de concurenţă să sancţioneze cele două companii.

Decizia a fost atacată în instanţă, iar curtea a anulat sancţiunea pe baza lipsei unor dovezi directe care să ateste existenţa unei înţelegeri de tip cartel.

ITALIA
Autoritatea de concurenţă din Italia a investigat un comportament similar ca cel din cazul Taiwan prezentat mai sus – companiile petroliere prezente pe piaţă îşi făceau publice preţurile practicate printr-un sistem facilitat şi de reglementările specifice sectorului. Astfel, conform acestor reglementări preţurile produselor petroliere aveau două componente – una fixă care reflecta fluctuaţiile internaţionale ale petrolului şi care trebuia comunicată Ministerului Industriilor şi o componentă variabila în care fiecare operator de pe piaţă îşi includea costurile specifice de operare etc.

În cursul investigaţiei s-a demonstrat că agenţii economici vizaţi aveau acces la listele Ministerului Industriilor conţinând componenta fixă a preţului atât pentru ei, cât şi cea a concurenţilor. De asemenea, companiile petroliere publicau componenta variabilă a preţului într-o revistă specializată. Astfel, fiecare dintre companiile investigate îşi putea forma o imagine extrem de precisă asupra politicii de preţ a concurenţilor săi prin coroborarea celor doua componente de preţ. Acest schimb de informaţii, într-un context oligopolistic, a facilitat existenţa unui comportament anticoncurenţial. Autoritatea a închis investigaţia fără a putea constata încălcarea legislaţiei, dar a impus companiilor remedii comportamentale (angajamente).  Părţile şi-au asumat obligaţia de a nu mai comunica preţurile către mass-media, precum şi obligaţia de a raporta anual vreme de 5 ani situaţia îndeplinirii angajamentelor asumate.

PORTUGALIA
În 2004, Asociaţia patronală în domeniul petrolului din Portugalia a depus la autoritatea de concurenţă portugheză o cerere de exceptare privind un schimb de informaţii care vizau vânzarile lunare pentru aproximativ 20 produse petroliere. Aceasta practică a fost considerată anticoncurenţiala şi cererea de exceptare a fost respinsă.

Datorita suspiciunilor generate de comportamentul paralel al companiiilor petroliere pe piaţa portugheză, tot în 2004 autoritatea a deschis ex-officio 8 investigaţii pe piaţa combustibililor derivaţi din petrol (benzină şi motorină).  Obiectivul acestor investigaţii a fost să analizeze posibila existenţă a unor practici concertate de tip cartel sau dominantă colectivă. Au mai făcut subiectul investigaţiilor şi anumite clauze de non-concurenţă existente în contractele de distribuţie încheiate între părţi în perioada 2003-2005 precum şi o posibilă înţelegere verticală de fiecare a preţului de revânzare.

În cursul investigaţiei au fost utilizate datele furnizate de către părţi sau obţinute de către Autoritate; de asemenea au fost efectuate studii de econometrie pentru analizarea evoluţiei preţurilor la pompă.
În ceea ce priveşte comportamentul paralel al părţilor, analizele efectuate nu au putut demonstra o practică concertată, ci doar un comportament specific pieţei de tip oligopol. Nici în celelalte investigaţii autoritatea nu a putut demonstra încălcări ale legii naţionale în domeniul concurenţei. Toate cele 8 investigaţii au fost inchise în 2009.

FRANŢA
Un alt caz de schimb de informaţii a fost analizat de către autoritatea franceză de concurenţă. Schimbul de informaţii privind preţurile la pompă avea loc zilnic la nivelul staţiilor de distribuţie de carburanţi; pe baza informaţiilor primite fiecare reţea de distribuţie îşi reanaliza politica de preţuri pentru ziua următoare.

Autoritatea de concurenţă a considerat această practică drept anticoncurenţială. Totuşi instanţa de apel a decis că deşi s-a dovedit existenţa unui schimb de informaţii, această dovadă nu este suficientă pentru probarea existenţei unei înţelegeri anticoncurenţiale.

BULGARIA
În 2008, ca urmare a semnalelor din presă şi a plângerilor primite care vizau o creştere a preţurilor cu amănuntul la carburanţi  în primul semestru al anului.
În cursul investigaţiei autoritatea a analizat preţurile cu amănuntul la carburanţi practicate de către principalele companii prezente pe piaţa naţională şi a observat o tendinţă comună de creştere a preţurilor şi similitudini în politica de preţuri ale companiilor respective.

Totuşi, luând în considerare jurisprudenţa europeană, existenţa unui paralelism al preţurilor pe o piaţă de tip oligopol nu a fost considerată ca fiind suficientă pentru a proba existenţa unei practici concertate. În cursul investigaţiei nu au fost descoperite dovezi scrise sau dovezi indirecte privind întâlniri sau negocieri între părţi care să ateste existenţa unei înţelegeri anticoncurenţiale.
Investigaţia a fost închisă fără a constata încălcarea legislaţiei naţionale în domeniul concurenţei.

CIPRU
Autoritatea de concurenţă din Cipru a derulat o investigaţie privind o posibilă înţelegere de fixare a preţurilor carburanţilor între 2004 şi 2006.
Politicile de preţuri ale agenţilor economici analizaţi au fost supuse unei examinări atente de către autoritate, concluzia fiind că variaţiile paralele şi simultane ale preţurilor arătau că agenţii economici îşi ajustau preţurile în mod omogen unul faţă de celălalt şi într-un ritm care indica o practică concertată şi nu decizii independente de politică comercială. Acest comportament a generat condiţii de piaţă care nu corespund unui mediu concurenţial normal. La această concluzie a contribuit şi faptul că agenţii economici investigaţi făceau publice ajustările de preţuri prin mass-media anterior punerii acestora în practică, fapt ce a dus la crearea unei transparente artificiale a pieţei.

Ajustarile simultane de preţ, făcute de altfel publice prin intermediul mass-media au fost considerate de către autoritatea de concurenţă ca fiind dovezi inechivoce ale existenţei unei practici concertate.

Cei patru agenţi economici investigaţi au fost sancţionaţi pentru încălcarea prevederilor legii concurenţei naţionale. Cazul este în instanţă.