Plecând de la București, există două rute prin care puteți ajunge la vechea capitală, Sarmizegetusa, din Munții Orăștiei, localitatea Grădiștea de Munte. Prima rută începe de la București și merge către Pitești, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Sebeș și ultima oprire e la Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina. Celălalt traseu o ia în direcția Ploiești, Câmpina, Comarnic, Sinaia, Predeal, Râșnov și continuă pe drumul european E68 până la întâlnirea cu E81, urmând din nou să ajungeți la Sibiu și după la Sebeș.

Traseul are între 400 și 430 km și durează aproximativ 6 ore, motiv pentru care trebuie să vă înarmați cu răbdare. Nu este unul dintre cele mai complicate drumuri de făcut în România, însă va fi unul solicitant. Puteți opri la Rompetrolul din Orăștie, care este la 30 minute distanță de rezervația naturală, pentru a savura un fresh de portocale, o cafea sau un sandviș, pentru a vă putea recupera energia.

 Cetățile Dacice, o comoară națională din antichitate

Sunt 6 fortărețe dacice: Sarmizegetusa Regia (capitala Daciei), Piatra Roșie, Costești Blidaru , Costești Cetățuie, Bănița și Capalna. Pe cei 500 de kilometri pătrați se află ținutul care se afla direct sub administrarea lui Decebal acum aproape 2000 de ani. Fortărețele au fost ridicate, conform aprecierilor istoricilor, între secolul I î.Hr. și secolul I d.Hr. Ele făceau parte din sistemul defensiv al capitalei Daciei, care este cucerită în urma celor două războaie daco-romane (101-102, 105-106).

Astfel, fiecare pas pe care o să-l faceți o să fie plin de însemnătate istorică. Tariful de vizitare a parcului este de 5 lei și poate fi achitat și prin SMS.

La Sarmizegetusa Regia, capitala de la vremea respectivă, se pot vizita monumentele istorice ale sanctuarelor. Există 11 la număr, unele în formă de pătrat, iar altele în formă de cerc, construite încă din timpul lui Burebista. Acolo se rugau dacii la zeul lor, Zalmoxes.

Cetatea Sarmizegetusa avea scopul de a proteja populația așezată în interiorul său, dar și sanctuarele religioase. Este aflată la o altitudine de 1.000 metri, iar „Regia” s-ar traduce în ziua de astăzi „a Regilor”, zona în care elitele de la vremea respectivă locuiau.

La cetatea Costești Cetățuie se mai găsesc în continuare ruinele unor case construite din pietre și chirpici. A fost distrusă în timpul celor două războaie și după abandonată de către romani care și-au îndreptat atenția către reconsolidarea capitalei.  Cetatea Costești Blidaru aduce în prim-plan ruinele unei alte fortărețe care făcea parte din sistemul militar defensiv al Sarmizegetusei.

Cetățile dacice fac parte din lista Patrimoniului Comun al Umanității UNESCO din anul 1999, în urma unei propuneri făcute de statul român. Au fost considerate de către istorici și antropologi drept monumente importante pentru cultura națională, dar și cea universală, fiind construcții caracteristice sfârșitului epocii fierului din Europa.