Astfel, in timp ce leul s-a depreciat fata de dolarul american cu 16,6% in primele doua luni ale anului, fondurile mutuale cu o singura exceptie n-au reusit sa ofere o crestere a unitatii de investitie mai mare de 13,50% (Fortuna Classic).
„Aceasta situatie este favorabila speculatorilor pe termen scurt, micii investitori fiind avantajati pe termen mediu si lung de constanta cresterilor”, apreciaza surse din cadrul Certinvest, administratorul Credit Fond.
Exceptia se numeste Fondul National de Investitii a carui crestere (20% fata de inceputul anului) a acoperit deprecierea monedei nationale.
Structura de portofoliu a fondurilor nu a suferit modificari esentiale fata de sfarsitul anului trecut. Exceptia de la regula este data tot de Fondul National de Investitii. Dupa retragerile masive inregistrate la inceputul anului ca efect al balbelor CNVM privind modul de calcul al actiunilor necotate, FNI si-a redus ponderea acestor actiuni la aproape jumatate, marind concomitent disponibilitatile din contul curent. Activul fondului a devenit astfel mai lichid, inlaturand suspiciunile privind incapacitatea FNI de a onora posibilele retrageri masive. In ceea ce priveste cresterile inregistrate de unitatile de investitii ale fondurilor in luna februarie, FNI se mentine in continuare lider, valoarea unei unitati de fond fiind cu 8,46% mai mare la sfarsitul lunii februarie fata de aceeasi perioada a lunii precedente. Dupa acelasi criteriu, urmatoarele locuri sunt ocupate de Fondul de Comert Exterior – 7,31%, Alpha – 6,91% si Fortuna Classic – 6,58%.
Dintr-o alta perspectiva, consiliul de incredere al Credit Fond a hotarat consultarea prin corespondenta a investitorilor in legatura cu schimbarea denumirii fondului, noul nume propus fiind CAPITAL PLUS. Motivul schimbarii denumirii se datoreaza in opinia conducerii Credit Fond prejudicierii imaginii fondului prin asocierea acestuia cu cel al Credit Bank si problemelor cu care se confrunta aceasta banca.
Credit Fond va tranzactiona pe Internet
Pe langa schimbarea denumirii fondului consultarea investitorilor a avut in vedere si adoptarea noului prospect de emisiune, principalele modificari aduse fata de cel vechi constand in posibilitatea efectuarii de tranzactii prin Internet, renuntarea la limitele de rascumparare, corelarea comisioanelor percepute la rascumpararea titlurilor cu durata minima a investitiei recomandate de Credit Fond – respectiv un an. „Daca CNVM va aproba cererea noastra vom fi primul fond mutual care va tranzactiona efectiv pe Internet”, declara Adrian Serbu, director economic al Certinvest. Intentia Credit Fond de a efectua tranzactii prin Internet nu este singulara, atat Fondul de Comert Exterior, cat si Fortuna Classic contactand deja Vanguard prin intermediul careia intentioneaza sa efectueze acest tip de tranzactii, atunci cand va fi posibil. Deocamdata cumpararile si rascumpararile de titluri prin Internet nu sunt posibile datorita lipsei reglementarilor legislative. Fiind vorba, practic, de o piata noua CNVM va trebui sa adopte norme de tranzactionare specifice noii situatii.
Consultarea investitorilor Credit Fond nu s-a incheiat inca. „Peste 90% din raspunsurile primite pana acum sunt favorabile modificarilor propuse”, declara Adrian Serbu. Dupa incheierea acestei etape Certinvest intentioneaza infiintarea unui nou fond, de aceasta data, unul monetar care va purta numele de „Tezaur” si va avea un grad de risc scazut. Data estimata pentru lansarea noului fond este sfarsitul lunii aprilie. Pana atunci, Certinvest este in cautarea unei societati de valori mobiliare, dupa incetarea colaborarii cu Intermedias, cauza principala a acestui divort fiind perceptia diferita asupra situatiei existente pe piata de capital precum si a strategiei de abordare investitionala pe termen lung. „Noua SVM va purta numele de Inter Capital. Speram ca pana la sfarsitul lunii martie sa semnam contractul de colaborare si sa reluam monitorizarea pietei de capital”, opineaza Adrian Serbu.
Desi exista cadrul necesar infiintarii fondurilor cu capital de risc (Regulamentul nr. 5/’98, Ordonanta nr. 20), conducerea SAFI asteapta in continuare din partea CNVM un regulament de transformare din fond mutual in fond cu capital de risc, regulament care sa prevada modul concret de calculare a valorii nominale a noului titlu precum si tipurile de venituri permise a se lua in calcul la formarea capitalului noului fond. „Avem promisiunea CNVM ca in maximum doua-trei luni vom putea beneficia de noile norme. Intre timp, speram ca Ordonanta nr. 20 sa fie votata si de Camera Deputatilor pentru a putea beneficia de noua lege”, declara Viorel Carstea, director general adjunct SAFI Invest. Pana atunci FMOA ramane un fond deschis de investitii fara posibilitatea onorarii cererilor de retragere.
Cum alegem
un fond mutual
Din perspectiva investitorilor alegerea unui fond mutual reprezinta o operatie pe cat de importanta, pe atat de dificila. Criteriile luate in considerare de investitori, atunci cand se decid sa investeasca intr-unul dintre fondurile mutuale aflate pe piata trebuie sa reflecte intreaga problematica a acestui tip de investitii. Unul dintre acestea se refera la performantele inregistrate de fondul ales. Desi important, luarea in calcul a acestui criteriu fara corelarea lui cu nivelul de risc al fondului ales, poate genera surprize dintre cele mai neplacute. Una dintre reglementarile CNVM cu privire la activitatea fondurilor mutuale prevede ca acestea sa avertizeze investitorii asupra faptului ca nivelul performantelor anterioare nu reprezinta o garantie pentru performantele ulterioare ale fondului. „Din pacate, lipsa de informare corelata cu dorinta de castiguri imediate fac ca un segment semnificativ de investitori sa opteze doar in functie de acest criteriu”, declara Dan Nicu, vicepresedinte al UNOPC si presedinte al SIRA SA, administratorul Fondului de Comert Exterior. Gradul de risc al investitiilor fondului reprezinta un alt indicator important in luarea deciziei de a investi pe aceasta piata. E bine de stiut ca acesta se calculeaza pe fiecare tip de activ, riscul fiind cu atat mai mare cu cat ponderea activelor lichide (cele care pot fi transformate usor in bani) din portofoliul fondului este mai mica.
Din ratiuni de securitate a strategiei investitionare, societatile de administrare ofera informatii cu caracter mult mai general in ce priveste structura de portofoliu a fondurilor administrate. Investitorii pot afla din raportarile lunare ale UNOPC, informatii referitoare la ponderea fiecarui tip de activ aflat in portofoliul fondului (depozite bancare, actiuni cotate, actiuni necotate etc.), nu insa si numele societatilor comerciale sau bancilor in care sunt investiti banii lor.
Din acest punct de vedere, ei nu-si pot asuma un risc constientizat atunci cand opteaza pentru un fond sau altul. Constientizarea riscului ar presupune asumarea acestuia cunoscand toate datele problemei, ceea ce nu este cazul datorita informatiilor insuficiente.
„Performanetele fondurilor ar trebui apreciate in interiorul aceleiasi categorii de risc”, spune Adrian Tudose, director adjunct SIRA SA. De partea cealalta, societatile de administrare nu pot oferi investitorilor informatii amanuntite invocand faptul ca astfel s-ar descoperi in fata concurentei ratand eventualele oportunitati investitionale oferite de piata la un moment dat. In plus, faptul ca CNVM este organismul desemnat pentru a supraveghea piata de capital reprezinta un atu in plus pentru ca investitorii sa acorde incredere investitiilor in fondurile deschise – apreciaza presedintii societatilor de administrare.