Produsul Intern Brut al Sloveniei se va contracta în 2013 cu 1,9% şi va creşte cu 0,2% în 2014, după ce la precedenta estimare institutul estimase un declin de 1,4% anul acesta şi un avans de 0,9% anul viitor. Comisia Europeană a prognozat o scădere de 2% în 2013, cel mai semnificativ declin din UE, după Grecia şi Cipru.
‘Alături de înrăutăţirea situaţiei economice pe plan mondial, elementele cheie pentru declin vor fi măsurile de consolidare fiscală adoptate de guvern şi reconstruirea sistemului bancar’, a declarat Bostjan Vasle, directorul institutului. Acesta a anunţat că rata şomajului, care a urcat la 13,6% în ianuarie, va continua să crească în acest an.
Miercuri, randamentul obligaţiunilor denominate în dolari cu scadenţa în 2012 au urcat la nivelul record de 6,382%, iar vineri la prânz au scăzut la 6,09%.
Deşi Slovenia se confruntă cu mari dificultăţi financiare şi economice, nu are nevoie de un pachet de asistenţă financiară, a dat asigurări Marko Kranjec, guvernatorul Băncii Centrale.
Recent, Banca Centrală a Sloveniei (BCS) i-a cerut recent premierului Alenka Bratusek să continue planurile de recapitalizare a băncilor şi să scoată economia din a doua recesiune cu care se confruntă din 2009.
Bratusek ar trebui să meargă mai departe cu stabilizarea fiscală şi financiară deoarece Banca Centrală a Sloveniei ‘va sprijini semnificativ soluţiile experţilor de reconstruire a sistemului bancar. Noul guvern ar trebui să accelereze măsurile de stimulare a economiei, inclusiv restructurarea unor companii şi reducerea gradului lor de îndatorare’, se arată într-o declaraţie publicată de BCS.
Băncile din Slovenia, care sunt în centrul speculaţiilor că ţara ar putea avea nevoie de ajutor extern, au raportat pentru 2012 pierderi chiar mai mari decât a estimat luna trecută guvernatorul Băncii Centrale a Sloveniei, Marko Kranjec. Banca Sloveniei a anunţat în 20 februarie că grupurile bancare slovene, majoritatea deţinute de stat, au înregistrat anul trecut pierderi înainte de taxe de 664 milioane de euro (886 milioane de dolari). Kranjec estimase pierderile la aproximativ 606 milioane de euro.
Creditele neperformante ale băncilor slovene sunt estimate la aproximativ 7 miliarde de euro, adică 20% din PIB, ceea ce a alimentat speculaţiile că ţara ar putea fi nevoită să solicite un pachet de asistenţă financiară.
Nivelul datoriei guvernamentale a Sloveniei a crescut anul trecut la aproximativ 48% din PIB, faţă de 16% în 2008, iar analiştii estimează că sprijinul guvernului pentru băncile de stat va duce la creşterea datoriei ţării cu aproximativ 3-4 miliarde de euro în acest an.
Deficitul Sloveniei a scăzut la aproximativ 4% din PIB în 2012, de la 6,4% în 2011, datorită implementării cu succes a măsurilor de consolidare fiscală. Băncile slovene, care depind de împrumuturile de la BCE pentru finanţare, sunt afectate de nivelul ridicat al creditelor neperformante, deoarece economia se confruntă cu a treia recesiune în ultimii trei ani.
Slovenia este primul stat ex-comunist care a adoptat moneda euro, în anul 2007.
Sursa: Agerpres
