România, la răscruce în privința Pilonului II de pensii
După aproape două decenii de funcționare, Pilonul II de pensii a ajuns să administreze aproape 170 de miliarde de lei, bani proveniți din contribuțiile lunare ale românilor și din câștigurile obținute prin investiții. În prezent, peste 8 milioane de persoane contribuie la acest sistem, gândit ca o completare a pensiei publice.
În culisele Ministerului Muncii și ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) se poartă negocieri intense pentru modificarea regulilor de retragere a acestor fonduri. Proiectul de lege aflat în discuție ar putea schimba substanțial procentul din economii ce poate fi încasat imediat la pensionare. De la tranșa inițială de 25%, autoritățile analizează o majorare spre 30-35%, lăsând decizia finală în mâna Guvernului.
”Există marje și în sus și în jos – decizia aparține celor încărcați de responsabilitate politică – ministerele și Guvern. Noi modelăm orice fel de decizie politică. Trebuiesc luate în considerare elementele descriptive ale arhitecturii – dacă există o propunere – putem să calculăm din punctul nostru de vedere ce înseamnă această ștachetă ridicată de la 25 la 30 – 35”, spune Alexandru Petrescu, președinte ASF.
Posibile excepții pentru pensionarii cu situații grave
Se discută și introducerea unor situații excepționale în care pensionarii să poată retrage sume considerabil mai mari. Modele similare există în Marea Britanie, unde cei diagnosticați cu boli grave pot accesa întreaga sumă acumulată.
”Există și posibilitatea introducerii unor excepții la avea acces la o sumă forfetară mai mare în niște cazuri excepționale. E foarte important să definim aceste cazuri excepționale”, spune Alexandru Petrescu, președinte ASF.
În prezent, retragerea integrală a banilor din Pilonul II este permisă doar dacă economiile totale sunt sub 15.400 de lei. Sindicaliștii avertizează însă că legea nu oferă garanții privind randamentul sau protecția împotriva inflației, ceea ce ar putea diminua puterea de cumpărare a sumelor retrase.
Specialiștii din domeniu reamintesc că Pilonul II a fost conceput ca o sursă suplimentară de venit lunar la pensie, nu ca un cont de economii lichid. În timp ce unii economiști consideră restricțiile o măsură necesară pentru a proteja veniturile pensionarilor pe termen lung, alții atrag atenția că lipsa flexibilității poate crea frustrări și neîncredere în sistem.
”Pilonul 2 de pensii a fost gândit de la bun început ca un sistem complementar pensiei publice pentru că banii care intră în sistemul de pensii reprezintă o parte din banii care sunt direcționați către bugetul de asigurări sociale. Logic și normal, este ca și la ieșirea banilor ei să fie tot complementari – dacă pensia publică este o pensie lunară, este normal ca și Pilonul 2 să fie o pensie lunară, care să fie în completarea pensiei publice”, arată Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat.
De la înființarea sa, peste 244.000 de români au beneficiat de aproximativ 4 miliarde de lei din Pilonul 2, iar interesul pentru Pilonul 3 – cel facultativ – este în creștere, cu aproape 900 de milioane de lei deja plătiți către 97.000 de participanți.
”A fost gândit ca un fond de pensii, nu ca un fond de investiții. Din acest punct de vedere, statul român ne forțează și ne ia niște bani, ceea ce înseamnă că ar trebui să ne așteptăm ca banii care intră în aceste fonduri să fie tratați ca atare. Destinația este să asigure un venit lunar pentru pensionarii români care să completeze sau să prezinte o rezervă pentru banii care vin din Pilonul 1. Din acest punct de vedere are sens în întregime să fie restricționate modul în care sunt distribuiți acești bani”, mai spune și Christian Năsulea, economist.