Media lunară a orelor de gardă efectuată de medici este de 90, ceea ce înseamnă însă că jumătate dintre respondenţii studiului lucrează mai mult de 90 de ore de gardă. Medicii care fac peste 150 de ore de gardă tind către echivalentul duratei normale a încă unui contract individual de muncă, unii şi depăşind acest nivel.   Numărul mediu de ore de lucru pe săptămână este de 58 de ore. Dacă avem în vedere faptul că durata normală a  timpului de lucru este de 40 de ore/săptămână, putându-se merge până un maxim de 48 de ore pe săptămână, este  evidentă o depăşire medie cu echivalentul unei jumătăţi de normă, arată sondajul.   Astfel, media numărului de ore lucrate de un medic într-o lună este de 227. Observăm că sunt medici care depăşesc şi durata a două norme de lucru (media unei norme de lucru pentru un medic fiind de cca. 147 ore/lună).   Faptul că media orelor lucrate continuu, fără pauză, depăşeşte 30 de ore accentuează numărul cazurilor situate  dincolo de prevederile legale în ceea ce priveşte protecţia salariaţilor. Suplimentar, starea de oboseală asociată timpului de lucru prelungit poate constituie un risc pentru siguranţa pacienţilor.
Câştiguri mici Procentul celor care nu primesc spor pentru orele de gardă se situează la cca. 79%. Nivelele cele mai mari ale timpului de lucru, respectiv  ale numărului mare de gărzi, se observă în cazul specialităţilor medicină de urgenţă, chirurgie, medicină internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie, radiologie, ATI.   Pentru cca. 46% dintre respondenţi garda are un caracter obligatoriu. Situaţia reprezintă o încălcare a prevederilor legale în vigoare, riscând chiar o interpretare în sensul muncii forţate, arată sondajul.   În cca. 35% din cazuri medicii efectuează gărzile pentru a putea câştiga mai mult. Se observă în aceste situaţii că fie nivelul mic al câştigurilor (cel mai probabil) fie dorinţa unor câştiguri mult mai mari determină medicii să achieseze la situaţii ilegale din perspectiva timpului legal de muncă. Cca. 32% dintre respondenţi indică obligaţia ca motiv pentru desfăşurarea gărzilor. În cca. 24% din cazuri  situaţia a căpătat chiar un aspect de normalitate, fiind considerată de subiecţi ca făcând parte din normalitatea profesiei.   Gărzile afectează într-o măsură semnificativă subiecţii. În acest sens trebuie luate în considerare toate tipurile de efecte negative pe care orele de gardă le au asupra medicilor. Principalele efecte: stare de oboseală accentuată (55% din subiecţi) urmată de o creştere semnificativă a riscului de erori profesionale (cca. 20% dintre respondenţi).
 Analiza de ansamblu arată că sănătatea funcţionează în bună măsură pe seama şi în dauna salariaţilor din sistemul sanitar, potrivit studiului.  

Cel mai bine/ prost plătite specializări medicale la spitalele din Bucureşti (lei):

 

Medic rezident:

 

UPU, în funcţie de anul de studiu 600 – 2.500

traumatologie-ortopedie 886 – 1767

Chirurgie plastică   200-900

 

Medic specialist

 

UPU :  200 – 5.100

Neurochirugie copii  3.000 – 4.350

Chirurgie plastică – 200 – 900

 
Medic primar
 
Anatomie patologică – 9.900
Radiologie  – 6.200
Familie  1700-2.400
 
Asistent medical
 
Anatomo patologie – 2.200 – 4.100
UPU – 2100-3800
Cabinet medical – 1300 – 1600
 
 
        +      30%  faţă de spitalele din provincie

               –    40% faţă de spitalele private

                –         70% faţă de spitalele din străinătate

 

 
 


Te-ar putea interesa și: