Acest lucru determină o creștere a insulinei și o scădere ulterioară a nivelului de zahăr din sânge, ceea ce vă poate face să simțiți din nou că vă e foame. Alimentele bogate în proteine și fibre au nevoie de mai mult pentru a fi digerate, ajutându-vă să vă simțiți sătul pentru mai mult timp, potrivit ScienceFocus.

Hormonii metabolici leptina și grelina joacă, de asemenea, un rol în senzația de foame. Leptina este un hormon produs de celulele adipoase care reglează foamea, oferind o senzație de sațietate. Între timp, grelina, cunoscută sub numele de hormonul foamei, este eliberată, în principal, în partea superioară a stomacului, și spune creierului când ne este foame. În general, nivelurile de grelină sunt ridicate chiar înainte de a mânca, iar apoi scad.

Unii factori afectează funcționarea sistemului hormonal

Dar fiecare organism este diferit și o serie de factori afectează funcționarea sistemului hormonal. De exemplu, obezitatea poate provoca o lipsă de sensibilitate la leptină, ceea ce poate duce la senzația de foame chiar după ce am mâncat. Perioadele prelungite de dietă pot slăbi și mai mult răspunsul hormonului de sațietate.

Somnul face o mare diferență în ceea ce privește senzația de foame. Un studiu suedez din 2022 a arătat că o singură noapte cu privare de somn a dus la niveluri mai scăzute de leptină și niveluri mai mari de grelină.

Lipsa somnului

Modificările leptinei, după pierderea somnului, au fost mai pronunțate în rândul femeilor, iar creșterea grelinei a fost mai puternică la cele cu obezitate. Lipsa somnului poate duce la o dorință puternică de a consuma alimente cu ”recompense ridicate”, cum ar fi cele bogate în zahăr. În 2022, un studiu a sugerat că un consum zilnic de nuci braziliene, timp de opt săptămâni, a cauzat niveluri mai scăzute de grelină după masă, reducând senzația de foame.

De ce simțim nevoia să mâncăm ceva dulce

Dacă vă gândiți să mâncați ceva dulce pentru a vă potoli foamea, luați în considerare că imagistica RMN a arătat că centrele de recompensă din creier se aprind la perspectiva dulciurilor, unii oameni fiind mai sensibili decât alții. Probabil, tânjiți în mod subconștient la acest răspuns și vreți să treceți peste senzația de a vă sătura doar din felul principal.

Pericolul din zahăr

Studiile au descoperit că un consum mare de zahăr aduce un anumit disconfort creierului, deoarece funcțiile cognitive pot deveni mai lente. Începerea zilei cu prea mult zahăr vă poate afecta capacitatea de a învăța. Potrivit cercetătorilor, dieta bogată în zahăr provoacă rezistență la insulină, care dăunează sinapselor creierului. Prin urmare, beneficiile renunțării la zahăr includ o sănătate mintală mai bună care are ca rezultat un somn sănătos și odihnitor.

Consumul de alimente bogate în calorii și zahăr crește acumularea de grăsime în organism, care, la rândul său, afectează nivelul de insulină. Rezistența la insulină afectează funcționarea ficatului și a pancreasului și, la rândul său, duce la diabet de tip 2. Renunțarea la zahăr oferă sistemelor naturale de detoxifiere ale corpului șansa de a-și face treaba.