Daniel Tudorache face istorie în lumea justiției! CCR ar putea lua o altă decizie fără precedent

Fostul primar al Sectorului 1 al Capitalei, Daniel Tudorache, ar putea face istorie în lumea justiției. Fostul edil a atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) art.148 alin.7 și 10 din Codul de Procedură Penală (CPP), ce permit parchetelor folosirea de investigatori sub acoperire și colaboratori cu identitate falsă.

Fostul primar a invocat o altă decizie istorică a CCR, Decizia nr. 51/2016, prin care Curtea Constituțională a suspendat orice formă de colaborare dintre SRI și DNA.

Menționăm că în luna iulie procurorii DNA au anunțat că au început urmărirea penală față de fostul primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache. Acesta este acuzat de abuz în serviciu.

Ce prevede Codul de Procedură Penală?

„Organele judiciare pot folosi sau pune la dispoziția investigatorului sub acoperire orice înscrisuri ori obiecte necesare pentru desfășurarea activitățîi autorizate. Activitatea persoanei care pune la dispoziție sau folosește înscrisurile ori obiectele nu constituie infracțiune. (….)

În situațîi excepționale, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1), iar folosirea investigatorului sub acoperire nu este suficientă pentru obținerea datelor sau informațiilor ori nu este posibilă, procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală poate autoriza folosirea unui colaborator, căruia ii poate fi atribuită o altă identitate decât cea reală. Dispozițiile alin. (2)-(3) și (5)-(9) se aplică în mod corespunzător.”, prevede art.7 din CPP, articolul atacat de Daniel Tudorache.

Excepția de neconstituționalitate invocată de Daniel Tudorache

Acum, Daniel Tudorache vrea ca CCR să distrugă orice formă de colaborare dintre parchete și investigatorii sub acoperire și colaboratorii cu identitate falsă.

„Dacă SRI nu poate efectua acte de cercetare penală, atunci nu poate avea atribuții judiciare, nefiind un organ de urmărire penală, și nici nu poate exercită acte de urmărire penală, separat sau în colaborare cu procurorii. Implicit, nici nu poate strânge și administra probe referitoare la o cauza penală.

Că atare, nu reprezintă un organ de cercetare penală în sensul prevăzut de art 30 din Codul de procedura penală, SRI neavând calitatea de organ de urmărire penală și, prin urmare, nici competență în acest domeniu.

În plus, organele SRI nu sunt prevăzute de lege că fiind organe de cercetare penală că atare, acestea putând fi doar desemnate, când se apreciază oportun, organe de cercetare penale speciale, deși potrivit art. 30 din Codul de procedura penală numai organele de cercetare penală prevăzute în mod expres de lege pot efectua supravegherea tehnică reglementată de art. 142 alin 1, iar ofițerii de informații nu sunt prevăzuți în acest text de lege, fapt constatat deja de Curtea Constituțională.

Având în vedere caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere, este obligatoriu că măsurile de supraveghere tehnică să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis și previzibil, atât pentru persoană supusă acestei măsuri, cât și pentru organele de urmărire penală și pentru instanțele de judecată. În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării într-un mod aleatoriu / abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esențiale într-un stat de drept: viață intimă, familială și private.”, se arată în excepția de neconstituționalitate prezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).