Chiar dacă nu avem nici măcar o centură a Capitalei în regim de drum expres, DN1, principalul drum al României, este blocat în fiecare weekend, iar turiștii se dau jos din avioane și stau în trafic către Valea Prahovei, Ministerul Dezvoltării a pregătit o strategie de dezvoltare a națională care include transformarea Bucureștiului într-unul dintre cele mai importante orașe din sud-estul Europei. Bucureștiul, unul dintre orașele europene cu cel mai aglomerat trafic și cu cel mai mare grad de poluare, are nevoie de 20 miliarde de euro pentru modenizare și dezvoltare. În Strategia Națională de Dezvoltare Teritorială, documentul de planificare a dezvoltării teritoriului naţional, pentru orizontul de timp 2035, ce ar putea fi adoptată de Guvern în această lună, oficialii Ministerului Dezvoltării au inclus 24 de acțiuni care pot conduce la tranformarea Bucureștiului într-un pol de importanță strategică.

Printre proiectele incluse în strategia de dezvoltare teritorială a României în următorii 20 de ani, se numără şi construirea autostrăzii de centură, finalizarea autostrăzii București-Ploiești, parcări, un triunghi feroviar Gara de Nord – Gara Obor – Gara de Sud, modernizarea Gării de Nord, construirea unui nou aeroport internaţional în zona de sud a Capitalei, plantarea unei centuri verzi, extinderea rețelei de metrou, amenajarea de zone de agrement și extinderea transportului public în comun în județul Ilfov.

Autostrada de centură la nivel de studiu

Unul dintre cele mai scumpe proiecte din Strategia de dezvoltare teritorială a României privind dezvoltarea Bucureștiului pentru orizontul de timp 2035 este construcția autostrăzii de Centură. Inelul autostrăzii Capitalei, o șosea la patru benzi în lungime de aproximativ 100 kilometri și o valoare de circa 1,5 miliarde de euro a rămas un vis frumos pentru foștii premieri Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc sau Victor Ponta. În prezent, proiectul autostrăzii de centură este la stadiul de studiu de fezabilitate.

Alt proiect aflat pe lista strategiei de dezvoltare a Capitalei este finalizarea tronsonului A3 București (Șos. Petricani) – Centura București.

Cel mai controversat proiect de infrastructură, vital pentru dezvoltarea teritoarială a Capitalei, rămâne autostrada București-Ploiești. Astăzi, proiect demarat în urmă cu aproape 10 ani s-a oprit în centura Capitalei. Din cei 62 km de autostradă, șoferii utilizează aproximativ 55 km de șosea la patru benzi. Mai exact, în 9 ani și trei luni de la semnarea contractului de construcție a tronsonului de autostradă București-Ploiești, constructorii au reușit să realizeze aproximativ 16,5 m de autostradă/zi. Pentru finalizarea lucrărilor celor 62 km de autostradă, CNADNR are nevoie de încă doi ani, mai exact, abia la sfârșitul anului 2017 sperăm că șoferii vor beneficia de autostradă pe ruta București-Ploiești. Costurile pentru construirea ultimilor 3 km de autostradă ajung la aproximativ 40 milioane de euro.

În următorii ani ar trebui demarate proiecte care vizează extinderea rețelei de metrou, construcția de parcări subterane în zonele centrale ale Capitalei (Sala Palatului, Piața Constituției, Pod Izvor), construcția unui tunel subteran sub Palatul Parlamentului, închiderea inelului median de circulație la zona Nord-Autostrada Urbană-Lacul Morii-Șoseaua Colentina, amenajarea de piste de biciclete, finalizarea construcției Canalului Dunăre-București, a două porturi și înființarea de parcuri industriale.

Strategia a fost elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) și publicată sub forma unui draft. Pe baza acestui document autoritățile trebuie să realizeze, până în 2035, cele mai importante proiecte.

Proiecte pentru dezvoltarea Capitalei 2015-2035

1 Construcția Autostrăzii de Centură a Municipiului București (tronsoanele Centură Nord și Centură Sud);
2 Finalizarea tronsonului A3 București (Șos. Petricani) – Centura București;
3 Extinderea transportului public în comun în județul Ilfov, prin înființarea de linii preorășenești operate cu autovehicule ecologice;
4 Extinderea rețelei de transport cu metroul (Piața Unirii – Bragadiru, Eroii Revoluției – Gara Progresul, Piața Universității – Pantelimon, Piața Unirii – Voluntari, Piața Victoriei – Aeroport „Henri Coandă“ Otopeni, Gara de Nord – Eroii Revoluției, Gara Basarab-Dristor, Piața Universității – Drumul Taberei);
5 Implementarea unui sistem inteligent de management al traficului;
6 Construcția de parcări subterane (Sala Palatului, Tonitza, Domnița Bălașa, Piața Constituției, Pod Izvor, Grădina Icoanei, Uranus-Piața Rahovei);
7 Închiderea inelului median de circulație la zona Nord – Autostrada Urbană Lacul Morii – Șoseaua Colentina;
8 Construția de facilități de tip „park and ride“ (Pantelimon, Băneasa);
9 Construcția unui tunel subteran sub Palatul Parlamentului (conexiune Bd. Vasile Pârvan – Calea Rahovei);
10 Amenajarea de piste de biciclete și înființarea de centre de închiriere a bicicletelor;
11 Achiziționarea de mijloace de transport în comun ecologice (tramvaie, troleibuze, autobuze ecologice, vagoane de metrou);
12 Construcția Canalului Dunăre-Bu­cu­­rești și a porturilor Glina și 1 Decembrie;
13 Regenerarea urbană a Cheiului Dâm­boviței;
14 Regenerarea spațiilor urbane de pe Bulevardul Unirii;
15 Reabilitarea și valorificarea turistică a centrului istoric al Municipiului București, inclusiv amenajarea de spații culturale și pentru industrii creative;
16 Construcția triunghiului feroviar Gara de Nord – Gara Obor – Gara de Sud, cu reconfigurarea și modernizarea Gării de Nord și construcția de tuneluri subterane între cele 3 stații;
17 Reabilitarea centurii feroviare a Municipiului București;
18 Construcția unui nou Aeroport Internațional în zona de sud a Municipiului București;
19 Înființarea și operaționalizarea Asociației de Dezvoltare Inter­co­munitară „Zona Metropolitană Bucu­rești“;
20 Înființarea de parcuri științifice și tehnologice: Măgurele, Otopeni, Popești-Leordeni, Chiajna, Berceni, Băneasa, Văcărești;
21 Înființarea de parcuri industriale și logistice: Otopeni, Adunații-Copăceni, 1 Decembrie, Budești;
22 Amenajarea de zone de agrement: Snagov, Comana, Scroviștea, Mihă­ilești;
23 Reabilitarea siturilor contaminate și reconversia lor funcțională: Glina, Canal Argeș, Pantelimon;
24 Plantarea unei centuri verzi a Municipiului București (Lunca Argeș, Dâmbovița).

sursa: www.mdrt.ro

„Autostrada urbană generează costuri pentru pasaje verzi“

Ștefan Roșeanu, directorul general al Clubului Metropolitan-Asociația pentru Mobilitate Metropolitană, critică proiectul privind construcția unei autostrăzi urbane prin centrul Bucureștiului. „Capitala are o infrastructură gâtuită de traficul auto, autostrada urbană înseamnă investiții de milioane de euro pentru construcția de pasaje verzi. Nu trebuie urmat exemplul autorităților din Belgrad sau Paris, astfel de drumuri sunt supracongestionate. Organizarea autorității de transport metropolitan și furnizarea de transport public de calitate sa reduca dependența de autovehicul individual trebuie să fie printre principalele priorități ale autorităților locale“, ne-a declarat Ștefan Roșeanu.

Într-o perspectivă a anului 2035, șeful Clubului Metropolitan precizează că este nevoie de cel puțin 15 miliarde de euro pentru dezvoltarea Capitalei. „Banii vin dintr-o combinație de fonduri locale, naționale și nerambursabile. Între 15 și 20 miliarde de euro costă modenizarea și  dezvoltarea Capitalei“, a conchis Roșeanu.