Antreprenori români, foști miniștri, reprezentanți ai autorităților și firmelor de consultanță s-au reunit în cadrul conferinței cu tema „Întreprinderile mici și mijlocii, motorul unei economii stabile“, organizată săptămâna trecută de revista Capital. Luate separat, fiecare dintre temele punctate pe parcursul celor câteva ore de dezbateri s-au prezentat ca fiind soluții viabile pentru problemele IMM-urilor.
Așadar, „în acest moment, este imperativă diversificarea surselor de finanțare ale IMM-urilor, iar programele cu finanțare bugetară reprezintă o alternativă“, a subliniat Andreea Paul Vass, ambasadorul IMM-urilor românești la Bruxelles. Mai mult, aceste fonduri sunt mai ușor de accesat decât cele europene, existând o perioadă de doar șase luni între momentul înscrierii și decontul facturilor, în cazul în care proiectul a fost selectat, a punctat și Adrian Panait, șef serviciu în cadrul Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM (AIPPIMM). Pentru a exemplifica, acesta a spus că în următoarele două săptămâni va începe Programul de dezvoltare și modernizare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață, care are un buget alocat de șapte milioane de lei și care decontează cheltuieli precum investiții în spații comerciale, echipamente tehnologice sau IT, licențe, brevete, mărci, etichetare ecologică, publicitate, mijloace de transport și mobilier.
Blănculescu: 40% din proiectele depuse sunt „un balast”
Punctual, referindu-se la proiectele cu finanțare europeană, Ionel Blănculescu, secretarul Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri, a spus că 40% din proiectele depuse sunt „un balast“ care împiedică desfășurarea activității pentru proiectele viabile. „În domeniul absorbției fondurilor europene am constatat că la 19,2 miliarde de euro fonduri structurale, România are proiecte de un miliard de euro“, a arătat Blănculescu. El este de părere că mediul de afaceri românesc are nevoie de un model de creștere economică și de stabilitate fiscală: „o piedică în dezvoltarea întregii economii este evaziunea fiscală, pe care o estimez la peste zece miliarde de euro anual“. Referindu-se la acest subiect, fostul ministru al finanțelor, Sebastian Vlădescu, a spus că evaziunea din România este încurajată chiar de sistemul administrativ. „De câte ori statul a vrut să facă ceva, a făcut. De câte ori nu se face, înseamnă că statul nu vrea. Lucrurile sunt foarte simple“, a declarat Vlădescu. De altfel, părerile sunt împărţite când vine vorba de fondurile structurale: că sunt „numai pentru unii“, că nu sunt pentru toată lumea, că „birocraţia e mare“. „Tu vrei să cumperi un utilaj şi obții să-l cumperi peste un an, când deja oportunitatea a dispărut. Legislaţia e greoaie. Dacă ai cinci milioane de euro şi nu ai instrumentele necesare pentru a creşte profitul, poţi da faliment“, a spus şi Martizeta Gospodaru, expert în cadrul Fundaţiei Naţionale a Tinerilor Manageri.
Soluţii concrete de finanţare
Evident, pentru orice problemă există cel puţin o soluţie, iar pentru finanţarea IMM-urilor la Conferinţă au fost identificate câteva. Roxana Lupaşcu, director executiv al Smith Felton, partener principal al evenimentului, a prezentat participanţilor un model de finanţare bazat pe atragerea de finanţări prin promovarea proiectelor către investitori. Pe de altă parte, Aurel Cazacu, preşedinte al companiei Vel Service, consideră că firmele româneşti pot avea succes dacă exportă sau oferă servicii în ţări precum Libia, Irak sau Siria. „Vă invit să exportăm. România poate exporta în ţări aflate în reconstrucţie, Libia, Irak. Nu trebuie să inventăm, trebuie să ajungem din nou la ceea ce eram înainte. În Irak e nevoie de trei milioane de locuinţe, multă infrastructură, au de refăcut canalizări, hoteluri, echipamente, proiectare, arhitectură“, a subliniat acesta. În opinia lui, este „foarte trist“ să vezi cum firme de construcţii din România nu pot contracta un miliard de euro singure. La fel de interesantă este şi soluţia propusă de Alexandru Luca, reprezentant al companiei TurkBarter, soluţie care presupune un sistem barter inedit.
Alături de companiile menţionate mai sus, între partenerii Conferinţei Capital se mai numără Bancpost, Classic Brands şi Phoenicia Grand Hotel.
Vă invit să exportăm. România poate exporta în ţări aflate în reconstrucţie, Libia, Irak etc. Nu trebuie să inventăm, trebuie să ajungem din nou la ceea ce eram înainte.
Aurel Cazacu, preşedinte Vel Service
Un IMM este ca o femeie: suferă, este adaptabilă, cunoaşte interesele pieţei şi câştigă.
Andreea Paul Vass
Un antreprenor nu are nevoie decât să fie optimist. În ziua în care dă faliment, trebuie să deschidă o altă firmă. Când intraţi în afaceri nu vă gândiţi la profituri, gândiţi-vă la faliment.
Sebastian Vlădescu
